O lume goală
Există dulci clipe, pierdute în zare,
Există și un mic adevăr, neaflat,
Și toate merg de sute de ani,
Către uitare și gol.
Stau uneori și privesc
Aceste lucruri vagi, trecătoare,
Și mă-ntreb cu durere,
De unde plecăm, și unde ajungem?
Totu-i pustiu în Univers,
Și-ntunecat și rece-i totul,
Și dintr-un haos general,
Se naște timpul nostru…
Cândva, o să găsim un sprijin,
Și astfel lumea va cunoaște,
Că nici un loc nu poate fi,
Mai gol ca viața noastră…
Adrian Ghebosu
