„Hristos a Înviat” – „Adevărat a Înviat”, la Centrul de zi din Săvinești

„Vârstnicii, prin maturitatea lor duhovnicească, pot ajuta mult la păstrarea valorilor creștine în cultura noastră, pentru armonia societății și a familiei”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Sărbătoarea de Paște este despre bucuria Învierii Domnului Iisus Hristos. De Paște, vopsim și ciocnim ouă cu un motiv aparte și mergem la Biserică în noaptea de Înviere cu coșul în care avem produse, precum pască și cozonac, spre a fi sfințite.

„Iată, Eu stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine” (Aocalipsa 3, 20).

Se spune că oamenii care mănâncă împreună rămân împreună, iar acest lucru poate fi adevărat: mesele luate împreună încheagă prieteniile și înlesnesc conversațiile. Atmosfera plăcută poate sparge bariere, iar necunoscuții pot deveni buni prieteni.

Așa s-a întâmplat și la Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Samariteanul Milostiv” din Săvinești, astăzi, 19 aprilie 2023. Din dorința de a împărtăși și între ei bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, beneficiarii Centrului de zi au petrecut timp frumos, unii alături de alții, ciocnind câte un ou roșu și degustând din bunătățile gătite de fiecare, specifice acestei perioade (cozonac, pască și ouă roșii).

De Paște, la români, pe lângă mersul la biserică sau coacerea cozonacului și păștilor, printre tradițiile de bază se află și ciocnitul ouălor. Așadar, a urmat și un concurs „Oul cel mai tare”, desigur, cineva a ieșit câștigător. Doamna Rodica Vasilache, cu un ou micuț, a reușit să ciocnească și să spargă „capodoperele” celorlalți participanți.

Oul este asociat în general creației, iar oul de Paști îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului este piatra mormântului din care Iisus a ieșit înviind, iar ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea.

Potrivit tradiţiei, Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat lângă cruce un coş cu ouă. Acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. De atunci, în amintirea răstignirii, femeile vopsesc ouă în preajma Paştelui.

Printre persoanele care au venit astăzi la Centru s-a aflat și Iasmina, o minune de copil, în vârstă de 10 ani, care a adus ouă decorate chiar de ea, cu „pietre prețioase”. Iasmina nu se află la prima vizită, ușor-ușor devine un mic voluntar de nădejde, ajută la împletirea brățărilor, povestește năzbâtiile pe care le mai fac colegii ei la școală, ea nu, și reușește de fiecare dată să aducă zâmbete pe chipurile bunicilor săvineșteni.

Întâlnirea de astăzi a oferit oportunitatea de întări relațiile dintre membrii centrului de zi, de a crește sentimentul de apartenență și de a oferi un suport emoțional celor care, poate, petrec sărbătorile în singurătate.

Masa este locul întâlnirii și al comuniunii. Masa este locul unde toți se adună, toți ajută, toți conlucrează. Masa este locul unde fiecare se odihnește în celalălt.

Luarea mesei în comun, împreună cu familia sau cu cei apropiați, este unul dintre acele lucruri care amintesc de sfințenia zilei, este una dintre bucuriile simple ale omului curat, este un semn al unui suflet sănătos. Luarea mesei în comun este un moment de apropiere, de blândețe și de vulnerabilitate, fiecare trebuind să fie cu adevărat prezent, atent și personal: la masă, fiecare îl privește în ochi pe celălalt; la masă nu este loc de ascunzișuri, de retrageri sau de pretexte. A sta la masă împreună cu oameni cu care nu ai nimic în comun sau față de care inima ta nu se deschide, este un adevărat chin.