Botezul Domnului sau Boboteaza: „Astăzi firea apelor se schimbă”

„În Taina Sfântului Botez se pregătește începutul învierii oamenilor, mai întâi învierea sufletului din păcat, prin credință, viață curată și fapte bune, iar apoi, la Învierea cea de obște, și învierea trupului din stricăciune, pentru a trăi veșnic în iubirea Preasfintei Treimi. Așadar, legătura tainică între Botezul din Biserică și începutul intrării omului în Împărăția cerurilor este conținutul cel mai profund al Tainei Sfântului Botez. Nimeni nu poate intra în Împărăția cerurilor dacă nu se naște din apă și din Duh în Biserică”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

La data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi sărbătoresc un moment deosebit de important în calendarul liturgic – Botezul Domnului, cunoscut și sub numele de Boboteaza. Această sărbătoare marchează evenimentul în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Sărbătoarea Botezului Domnului, a Epifaniei sau a Teofaniei, este și sărbătoarea arătării Preasfintei Treimi, pentru că la Botezul Domnului S-a arătat, deodată, lucrarea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Această minune dumnezeiască s-a făcut când Mântuitorul Iisus Hristos a ieșit în public și S-a botezat în apele Iordanului, la vârsta de 30 de ani. Atunci, deodată cu Persoana lui Dumnezeu Fiul devenit Om din iubire pentru oameni, Se arată și Celelalte două Persoane ale Preasfintei Treimi. Duhul Sfânt în chip de porumbel coboară peste Fiul lui Dumnezeu devenit Om, îndată după ce a ieșit din apele Iordanului, iar glasul Tatălui ceresc se aude zicând: ‘Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit’ (Matei 3, 17).

La biserica „Sf. Voievozi” din Săvinești, Sf. Liturghie închinată sărbătorii Botezului Domnului, a fost oficiată de părintele paroh Petru Munteanu. La ceremonie au participat numeroși credincioși, atât din Săvinești, cât și din alte localități. După cum spune tradiția, ziua Bobotezei e o zi cu ger cumplit, iar fiecare biserică construiește o cruce de gheață. Dar astăzi, 6 ianuarie 2023, crucea de gheață, a fost înlocuită cu una de busuioc.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, părintele paroh Petru Munteanu, a oficiat Slujba Sfințirii Apei celei Mari. Conform tradiției, părintele paroh a înconjurat biserica și i-a stropit cu apă sfinţită pe credincioşii care au aşteptat acest moment.

Înainte de a pleca spre casele lor, credincioșilor participanți la slujbă le-au fost dăruiți colăcei și vin fiert. E o tradiție, care se repetă an de an la slujba de sfințire a Agheasmei Mari, ca în cadrul parohiei „Sfinții Voievozi” Săvinești fiecare credincios să primească colăcei.

La Bobotează, apa se sfinţeşte printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt, motiv pentru care se numeşte Agheasmă Mare. În restul anului, când apa se sfinţeşte doar printr-o unică invocare a Duhului Sfânt, avem Agheasmă mică. Se spune că Agheasma Mare este o apă tămăduitoare. Ea nu este folosită decât în situaţii dificile de boli sau probleme grave. Iar noi, când gustăm această apă ne sfințim, ne vindecăm de boli sufletești, de patimi, de păcate și ne eliberăm de ispitele duhurilor rele. Această apă se păstrează într-un vas curat și se folosește timp de 8 zile în fiecare dimineață și se ia înainte de anafură.

Botezul era numit în vechime „luminare”, astfel, sărbătoarea Bobotezei a mai primit numele de „sărbătoarea luminilor” sau „a luminării”, rămasă până astăzi în cărţile ortodoxe de slujbă. În aceeaşi zi se săvârşeau Ceasurile Mari sau Împărăteşti, la care asistau împăraţii bizantini şi demnitarii lor. La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Naşterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Româneşti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfinţirea Agheazmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a curţii. Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară.

Evenimentul Botezului Domnului are o semnificație profundă, reflectată în versetele biblice care îl descriu. Mântuitorul Iisus Hristos a venit la râul Iordan pentru a sfinți apele și pentru a curăța firea lor. Prin acest gest, El a pregătit calea pentru botezul creștin, o baie spirituală ce aduce salvare și regenerare.

Prin botezul în Iordan, Hristos a sfințit apele de pretutindeni, ilustrând caracterul cosmic al acestui eveniment. Rugăciunile citite la Bobotează subliniază această idee: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte…”. Acest act reprezintă revenirea Duhului Sfânt în sânul Creației, deschizând izvoarele harului divin.

Astăzi firea apelor se schimbă” aduce în discuție transformarea adusă de Botez. Prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi. Acest act nu înseamnă doar renunțarea la păcate, ci și angajarea într-o viață nouă, exclusiv dedicată lui Dumnezeu.

Boboteaza este o sărbătoare plină de semnificație pentru comunitatea creștină. Ea aduce în prim plan momentul în care Iisus Hristos a fost botezat, simbol al purificării și înnoirii spirituale. Ritualurile și obiceiurile asociate cu această sărbătoare au rolul de a reaminti credincioșilor că ei sunt chemați să se transforme, să renască spiritual și să trăiască în armonie cu valorile creștine. Astfel, Boboteaza rămâne un moment special de regăsire și reînnoire a legăturii cu divinitatea pentru toți cei care își manifestă credința.

Botezul Domnului nu reprezintă doar o sărbătoare liturgică, ci și un moment esențial în învățătura creștină. Este o reprezentare simbolică a purificării spirituale, a recunoașterii Sfintei Treimi și a redeschiderii izvoarelor harului divin în lume.

Brîndușa Dediu

Categorii:Articole | evenimente | Stiri | Stiri

Lasă un comentariu

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

go top