Rugăciunea copiilor pentru părinţi
Dragostea faţă de părinţi se poate manifesta şi prin rugăciunile pe care copiii le fac pentru aceştia. Rugăciunile sunt şi o formă de cinstire a părinţilor, însuşi Domnul îndemnându-ne în acest sens prin a V-a poruncă a Decalogului: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ” (Ieşirea 20,12). Dumnezeu ascultă rugăciunile copiilor întrucât aceştia sunt mai curaţi sufleteşte decât adulţii.
În secolul al III-lea a trăit Sfântul Mucenic Neofit care făcea minuni de la vârsta de zece ani. Acesta împărţea hrana sa copiilor săraci, iar el rămânea flămând. Le astâmpăra apoi setea lovind cu mâna într-un zid de piatră de unde izvora apă, îndemnându-şi prietenii să nu spună nimănui cele văzute. Deci pentru puritatea, nevinovăţia copiilor, rugăciunea lor este primită şi grabnic ascultată de către Dumnezeu. Însuşi Mântuitorul afirmă: „De nu vă veţi Întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor” (Matei 18,3).
Rugăciunea pentru părinţi trebuie să fie principala îndatorire a copiilor. Ei trebuie să fie şi să rămână necontenit recunoscători părinţilor pentru faptul că le-au dat viaţă şi i-au îngrijit, oferindu-le cele necesare vieţii şi educaţie. Copiii trebuie să se roage pentru sănătatea, mântuirea şi iertarea păcatelor părinţilor, având grijă totodată să mulţumească Domnului pentru toate aceste binefaceri. Copilul are îndatorirea să se roage şi pentru părintele spiritual, adică naşul de botez, faţă de care trebuie să poarte o mare recunoştinţă, fiind persoana ce a mărturisit la naşterea sa credinţa creştină în locul său. O altă îndatorire importantă a copilului este şi rugăciunea pentru duhovnic, adică pentru părintele duhovnicesc, având în vedere faptul că acesta ascultă mărturisirea păcatelor, oferă dezlegarea dc acestea şi îndrumă sau călăuzeşte pe calea mântuirii.
Sub îndrumarea domnului Gheorghe Măriuța
