Rusaliile – Duminica Pogorârii Sfântului Duh

„Duhul Sfânt este Duhul comuniunii, deoarece adună laolaltă pe cei înstrăinați sau diferiți unul de altul. Duhul Sfânt cheamă la unitate sau comuniune diversitatea darurilor din umanitate și din natură (creație). El distribuie sau împarte darurile lui Dumnezeu pentru ca oamenii să le cunoască, să le cultive și apoi să le adune laolaltă ca pe o ofrandă de recunoștință adusă lui Dumnezeu-Dăruitorul. Duhul Sfânt nu Se arată în chip de om, dar dorește să facă din fiecare om credincios un chip al lui Hristos Dumnezeu-Omul. Iar cea mai frumoasă rodire a acestei lucrări a Duhului Sfânt în oameni sunt Sfinții Bisericii. De aceea, în Ortodoxie prima duminică după Pogorârea Duhului Sfânt este Duminica Tuturor Sfinților pe care Duhul Sfânt i-a ajutat ca să devină părtași ai sfințeniei și bunătății lui Hristos Cel Unul Sfânt, Dumnezeu-Omul.” (Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)

Credincioşii din Parohia „Sfinţii Voievozi” Săvineşti și nu numai, au participat astăzi, 12 iunie 2022, la Sfânta Liturghie, închinată Pogorârii Sfântului Duh – Rusaliile.

Slujba a fost sărvârşită de părintele paroh Petru Munteanu, iar după citirea Sfintei Evanghelii, părintele Munteanu a adresat un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la semnificaţiile Duminicii Pogorârii Sfântului Duh.

Atât Apostolul, cât și Evanghelia care se citesc la această sărbătoare ne arată lucrarea Duhului Sfânt în lume. Apostolul ni-L prezintă pe Duhul Sfânt în forma unor limbi ca de foc. Evanghelia ne arată, potrivit cuvintelor Mântuitorului Iisus Hristos, că Duhul Sfânt este apa cea vie.

Apostolul zilei este o lectură din cartea Faptele Apostolilor, care descrie evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt ca un vuiet de suflare de vânt peste ucenicii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, adunați laolaltă în Ierusalim. În limba ebraică același cuvânt ruah înseamnă duh și vânt. Duhul Sfânt vine din cer ca un vuiet mare de vânt și apare deasupra capului fiecăruia dintre ucenici în limbi ca de foc.

În această zi, de Rusalii, se aduc în biserică pentru binecuvântare frunze de tei sau de nuc, întrucât ele amintesc simbolic de limbile ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos și la sfârșitul Sfintei Liturghii fiecare credincios a plecat spre casă cu câte o crenguță de tei.

Numele sărbătorii de Rusalii vine de la Rosalia, sărbătoarea romană a trandafirilor sau rozelor, peste care se suprapune sărbătoarea creștină, ce în vechime era închinată și strămoșilor.

De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt. Și pentru că acest eveniment s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea. Totodată, i se mai spune Duminica Mare și este o zi foarte importantă pentru creștini.

La sfârșitul Sf. Liturghie, părintele Petru Munteanu a dat mult așteptată binecuvântare tuturor credincioșilor aflați în curtea sfânt lăcașului de cult, cu îndemnul să ducă și acasă, celor dragi, iubirea lui Dumnezeu.

Tradiții și superstiții creștine de Rusalii

Pe vremea împăraților bizantini erau interzise spectacolele în circuri și teatre sau orice altă manifestare considerată necuviincioasă, fiindcă ar fi întinat frumusețea sărbătorii.

În Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat durează 8 zile.

În anumite zone ale țării, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare leuștean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de ielele neiertătoare.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.

Un alt obicei care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Pe ulițele satului se plimbă un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat, boul va fi eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

După Rusalii, tot în Ardeal, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

De Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepsi. Se spune în popor că acela care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.

Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.

Nu se lucrează în ziua de Rusalii. Cine va încălca această regulă va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarece nu cinstește și nu prețuiește cum se cuvine ziua lor.

Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac.

Nu e bine să te cerți în această zi, fiindcă vei fi „luat de Rusalii”.