
Este dat omului ca în scurta sa trecere prin viaţa pământească să facă lucruri ce credea că nu se pot realiza. Încrederea în puterea Celui de Sus îţi dă forţă să te apropii mai mult de Dumnezeu, să înţelegi că viaţa continuă după moarte, să transmiţi celor dragi, copiilor, nepoţilor aceste sentimente creştineşti.
Aşa gândeau şi bunicii Maricica (n. 12 XII 1946) şi Vasile (n. 3 II 1944) când se jucau şi stăteau de vorbă cu nepoţii. Unul dintre ei, George, fiul lui Victor şi al Anei Soponaru (n. 2 XI 1988), încă de mic avea chemare spre Dumnezeu. În clasele I-IV a devenit ,,diaconaş” la Biserica ,,Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. A îmbrăcat haină preoţească şi participa la oficierea Sfintelor Liturghii alături şi sub coordonarea preotului Petru Munteanu.
Răspunzând chemării sale spre cele Sfinte, tânărul George urmează apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu pe care le termină cu notă maximă. Se hotărăşte să se căsătorească cu o fiică a satului, Georgeta Bontaş, absolventă a Facultăţii de Medicină de la Cluj, singura săvineşteancă ce a participat la Olimpiada Internaţională de Biologie, desfăşurată în India.
O simbioză fericită între doctorul sufletului şi doctorul trupului nostru!
Dumnezeu a făcut ca cei doi tineri să aibă profesii binefăcătoare pentru OM.
Drept mulţumire pentru cele realizate de George, familia, la sugestia părintelui paroh Petru Munteanu, a hotărât construirea unei Sfinte Troiţe pe strada Preot Hârţescu Victor, la intersecţia drumului ce merge spre Biserică, loc unde se citeşte ultima Evanghelie a celor trecuţi la cele veşnice, uliţa ,,cu sens unic” spre Sfânta Biserică.
Grădina în care urma să se construiască Sf. Troiţă aparţinea familiei Gheorghe şi Casandra Baluş. După moartea lor, pământul a rămas moştenire copiilor care l-au vândut unei mătuşi a bunicului Vasile Toma, Maria Savu. Aceasta vinde terenul părinţilor lui George, Anca şi Victor Soponaru.
Sfinţirea locului s-a înfăptuit pe 29 august 2012, cu binecuvântarea părintelui paroh Petru Munteanu; s-a stabilit hramul pe 29 august, în ziua Tăierii Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul.
Părinţii şi bunicii lui George devin ctitorii acestei Sfinte Troiţe. Temelia, zidirea, tencuirea, pardoseala, acoperişul, instalaţia, Sfânta Cruce (din inox) au fost realizate de către meşterii Bălan Emilian şi Atudosiei Sebastian. Instalaţia electrică a fost făcută de către electricienii Lupoi Nicu şi Motfolea Ion, iar lateral sunt pictaţi doi îngeri. Pictura a fost realizată de către doi elevi ai Liceului de Arte „Victor Brauner” Piatra Neamţ: Andreea Lemnaru şi Andrei Nuţu.
Iese în evidenţă chemarea Sfântului Ioan Botezătorul către credincioşi ,,Pocăiţi-vă că se apropie împărăţia cerului!”. A doua prăznuire la Sf. Troiţă a avut loc la câteva zile după Sf. Slujbă de cununie a lui George cu Georgeta.
Să le ajute Cel de Sus celor doi tineri să îndeplinească jurămintele faţă de Dumnezeu şi faţă de Hipocrate!
Întreţinerea Sf. Troiţe este realizată permanent (ulei, lumânări, curăţenie) de către ctitori şi unii vecini.
Prin poziţia sa în drumul spre Biserică, Sf. Troiţă reprezintă un loc de închinăciune înainte de a intra în casa Domnului pentru toţi săvineştenii din partea de jos a satului.
Amin!
Prof. Vasile Sandu şi Bianca Savin