Lupoi Ileana – chip de lumină, hărnicie și bunătate

Lupoi Ileana, cunoscută de cei dragi sub numele de Bica, s-a născut la 1 februarie 1944, în Săvinești, și a trecut la cele veșnice la 2 septembrie 2025. Viața ei a fost o lumină a comunității, o pildă de credință, hărnicie și discreție. Soție devotată, mamă exemplară, bunică iubitoare și străbunică plină de bucurie, ea și-a închinat întreaga existență familiei și oamenilor din jur. Alături de soțul ei, Lupoi Ion, a zidit un cămin creștin statornic și demn, întemeiat pe dragoste și respect.

Nu prin vorbe mari și declarații zgomotoase s-a făcut remarcată, ci prin fapte și prin gesturi mici, zilnice, prin care a țesut în jurul ei o familie unită și o comunitate mai bună. A fost mamă a trei fete – Gabi, Artemiza si Monica – crescute cu dăruire și răbdare, adevăratele roade ale vieții ei. Le-a insuflat hărnicia, curățenia, generozitatea și iubirea față de copii – valori care s-au transformat în obiceiuri sacre și s-au transmis mai departe, din generație în generație. Ea nu doar a povățuit, ci a arătat prin exemplu ce înseamnă să trăiești demn și drept.

Dragostea ei s-a revărsat cu aceeași forță și asupra nepoților și strănepoților. Patru nepoți și trei strănepoți i-au luminat zilele, aducându-i zâmbet și bucurie la fiecare veste. Îi răsfăța cu roade din grădină, cu plăcinte, cozonaci și sarmale, gusturi de neuitat care au rămas vii în amintirea tuturor. Le-a fost sprijin la studii, le-a stat aproape și i-a călăuzit cu blândețe, oferindu-le prin propria viață un drum sigur și curat.

Despre ea, nepoata cea mai mare, Gabriela Asaftei, mărturisește cu emoție:

„Bica a fost un exemplu atât de puternic, încât pentru mine rămâne o inspirație vie. Ea m-a învățat prin fapte ce înseamnă bunătatea, curajul și dreptatea. Vom duce toți nepoții acest exemplu mai departe și cu gândul mereu la a-i ajuta pe cei din jur, așa cum ea a făcut întreaga ei viață. Întotdeauna cuvintele nu sunt suficiente pentru a descrie viața unui om. Dar cu siguranță, dacă ar fi mai mulți oameni ca Bica, viața de pe pământ ar semăna mai mult cu Raiul”.

Credința a fost centrul existenței ei. Tanti Lina, cum mai spuneau cunoscuții, a trăit în armonie cu ceilalți și a ajutat mereu pe oricine avea nevoie, alegând pacea și compasiunea ca mod de viață. În fața oricărui conflict, a răspuns cu blândețe și răbdare, stingând tensiunile prin bunătatea inimii. Mersul la biserică, sărutul icoanelor și cuvintele părintelui paroh îi aduceau alinare și putere. Chiar și atunci când pașii îi erau grei, găsea curajul să ajungă în Casa Domnului, pentru că acolo se hrănea sufletul ei. A ținut cu sfințenie posturile și a privit sfârșitul fără teamă, cu liniștea celui împăcat cu sine și cu Dumnezeu.

Grădina a fost povestea ei zilnică, locul unde își regăsea liniștea și puterea. Cu migală și răbdare, îngrijea fiecare parcelă, urmărind cu încântare miracolul transformării de la sămânță la rod. Printre flori și legume își încărca sufletul de pace și bucurie, iar din roadele muncii ei dăruia cu generozitate familiei, vecinilor și prietenilor – daruri simple, dar pline de însemnătate.

Un loc aparte în inima ei l-a avut izvorul de la iaz. Împreună cu vecinii, a păstrat mereu curățenia acelui colț de sat, loc de răgaz pentru mulți săteni. Cu simplitate și dăruire, aduna și îngrijea fără să judece pe nimeni, lăsând un exemplu de implicare tăcută. A ridicat acolo o troiță pe care a vegheat-o cu aceeași grijă, transformând izvorul într-un loc de rugăciune și reculegere, iubit și respectat de întreaga comunitate.

În tot ceea ce a făcut – la serviciu, în grădină sau în casă – tanti Ileana a arătat aceeași hărnicie neobosită. A muncit toată viața cu energie și dăruire, fără a căuta laude, găsindu-și bucuria în tăcere, în roadele muncii ei. Împreună cu soțul ei a fost un model de familie creștină, lăsând urmașilor un exemplu viu de iubire, statornicie și credință. A fost o forță de înțelepciune și bunătate: puternică și curajoasă, dar blândă; harnică și neobosită, dar smerită.

Moștenirea ei rămâne una de credință, disciplină, dragoste pentru tradiții și grijă pentru semeni. A iubit oamenii din jur și a lucrat pentru binele lor mereu cu discreție, lăsând în urmă o lumină care va continua să strălucească prin cei care i-au urmat exemplul.

Pentru toți cei care au cunoscut-o, tanti Ileana Lupoi rămâne un chip de bunătate, curaj și dreptate, o inspirație vie. Lecția vieții ei arată că liniștea și bucuria nu se nasc din faptele mari, ci din consecvența faptelor mici, făcute cu credință și pace în suflet. Ea a arătat că Raiul începe aici, pe pământ, atunci când trăim cu inimă curată și cu grijă față de cei din jur.

Dumnezeu să o odihnească în pace și lumină!