Oamenii vor uita ce ai făcut sau ce ai zis, dar nu vor uita cum i-ai făcut să se simtă
Niciodată nu vom reuși să ținem minte toate cuvintele frumoase sau mai puțin frumoase, care ne-au fost adresate de-a lungul timpului. Niciodată nu vom reuși să ținem minte toate faptele noastre sau ale altora, fapte bune sau fapte rele, dar nu vom uita niciodată, când ne vom gândi la o anumită persoană, cum ne-a făcut sau ne face să ne simțim în prezența ei. Sufletul nu uită emoțiile pozitive sau negative cu care a fost hrănit, sufletul se simte fericit sau nefericit când ia contact cu sufletul altui semen, în funcție de sentimentele pe care și le transmit unul altuia, în funcție de spațiul întâlnirii lor: spațiul Învierii lui Hristos unde sufletele se îmbracă în lumina și iubirea dăruită de alte suflete cu care se află în comuniune sau spațiul morții, spațiul neiubirii, invidiei, urii, egoismului, orgoliilor de tot felul. Fără falsă modestie, pot afirma că simt sufletele semenilor cu care vin în contact. Simt iubirea, simt falsitatea și țin minte cum m-au făcut să mă simt oamenii cu care m-am intersectat pe drumul vieții… Dacă nu arăt întotdeauna exact ce simt, nu înseamnă că nu simt…
Cum poți să uiți un om care te-a cuprins într-o îmbrățișare strânsă, strânsă, într-o îmbrățișare caldă, iubitoare, ocrotitoare și vindecătoare, atunci când tânjeai cu toată ființa ta după un pic de afecțiune și iubire, atunci când aveai nevoie de o alinare sufletească, de un toiag puternic și tare în care să te sprijini pe anevoiosul drum al Crucii tale spirituale? De foarte multe ori, un astfel de om iubitor, bun și blând, îți dăruiește zâmbete sincere și îmbrățișările sale necondiționate, în tăcere, ți se dăruiește în totalitate, delicat și discret, fără vorbe, în starea tăcerii, lăsând doar glasul inimii lui să îți vorbească, lăsând doar privirea lui blândă – ocean infinit de iubire necondiționată – să îți înveșmânte ființa în adâncă pace, caldă lumină, celestă bucurie, puternică speranță, neîndoielnică credință, vie comuniune… Cu siguranță, este minunat de frumos, dacă o îmbrățișare necondiționată, pe care o primești în dar, este însoțită și de cuvinte duioase, vindecătoare, de cuvinte sincere și înțelepte, dar aceste cuvinte în timp, sunt șterse de pe paginile memoriei, de către radiera uitării. În schimb în cufărul cu amintiri frumoase ale sufletului rămân păstrate pentru veșnicie emoțiile și sentimentele pozitive și frumoase, pe care le-ai simțit în prezența unor semeni – îngeri cu aripi de iubire și lumină, următori ai lui Hristos – Izvorul iubirii autentice, necondiționate.
Nu numai cuvintele frumoase și bune, nu numai cuvintele calde, înțelepte, vindecătoare și ziditoare sunt uitate în timp, sunt uitate și cuvintele umilitoare, jignitoare, mincinoase, acuzatoare, tăioase, urâte sau vulgare, sunt uitate cuvintele – pietre ascuțite – ce ți-au rănit întreaga ființă, atunci când ai fost lovit/ă cu ele fără milă de cei din jur. Aceste cuvinte sunt șterse în timp, de pe paginile memoriei noastre, de radiera uitării sau iertării, dar cicatricile rănilor provocate de ele, nu ne lasă să uităm cum ne-am simțit când am fost umiliți, judecați, nedreptățiți, trădați, mințiți, folosiți ca niște obiecte fără de valoare, de cei care nu și-au dat seama cât de tare doare ura, sau răutatea, sau indiferența, sau egoismul, sau invidia, sau minciuna, sau trădarea lor și câtă suferință au semănat în jur, câte răni adânci au provocat în suflete sensibile și delicate.
Doamne, ajută-mă să bucur cu prezența mea, sufletul aproapelui, ajută-mă să fiu semănătoare de bucurie, speranță, credință, nădejde, pace și armonie! Doamne, aș vrea ca în prezența mea, aproapele să se simtă iubit necondiționat, să se simtă înțeles, acceptat și cu bune și cu rele, și cu lumini și cu umbre, și cu păcate și cu virtuți! Doamne, aș vrea să fiu pâine caldă și gustoasă, din care când vor mânca semenii mei, să simtă că și-au potolit foamea de iubire necondiționată! Aș vrea să fiu un izvor cu apă rece și cristalină, din care când vor bea semenii mei, să simtă că și-au potolit setea de comuniune autentică. Doamne, aș vrea să fiu zâmbet sincer și cald, ca toți cei din jurul meu să simtă că tristețea și deznădejdea nu au ce căuta în viața lor, să simtă că fiecare clipă dăruită lor de Doamne, trebuie trăită cu bucurie sfântă! Doamne, ajută-mă să fiu îmbrățișare caldă și sinceră, aducătoare de dulce mângâiere și vie speranță pentru toți semenii mei! Doamne, aș vrea ca toți cei ce mă cunosc să își amintească, că prezența mea le-a înveșmântat sufletul în blândețe și bunătate, că prezența mea a adus puțină lumină în întunericul din ei și din afara lor! Doamne, fără ajutorul Tău, nu reușesc să îi fac pe semenii mei să rezoneze cu mine, să simtă că suntem suflete gemene, să simtă căldura, lumina și iubirea ce izvorăsc din Tine! Fără Tine nu reușesc să fac pe cei din jurul meu să simtă că în lumea în care trăiesc, nu a dispărut definitiv prietenia sinceră și curată, nu a dispărut comuniunea autentică, nu a dispărut rugăciunea unora pentru alții, nu a dispărut bucuria dăruirii, nu a dispărut solidaritatea, omenia, sinceritatea, iubirea.
Doamne, ajută-mă ca prezența mea să fie dorită de semenii mei, ca toate clipele petrecute alături de mine să fie clipe frumoase și prețioase, pe care nu le vor uita niciodată, pe care le vor păstra cu toată dragostea în cufărul sufletului lor! Doamne, ajută-mă ca niciodată, aproapele meu să nu simtă emoții și sentimente negative în preajma mea, ajută-mă ca niciodată cuvintele sau faptele mele să nu provoace teamă, suferință, repulsie, ajută-mă ca niciodată, aproapele meu să nu simtă că în preajma mea trebuie să poarte o mască pe chip sau în suflet, să nu simtă că nu este valoros, respectat, prețuit, să nu se simtă înjosit, privit de sus, să nu se simtă, așadar, cu o stimă de sine scăzută! Doamne, ajută-mă ca semenii mei să aibă mereu un dor de mine, un dor pe care îl simți pentru o persoană dragă, dragă sufletului tău, pentru o persoană care ți-a luminat de multe ori drumul vieții, pentru o persoană care ți-a predat lecția iubirii necondiționate, a iubirii ce îți înaripează întreaga ființă, a iubirii ce îți dă forță în încercările vieții, a iubirii ce îți încălzește întreaga ființă, a iubirii care te ajută să devii mai bun, mai frumos sufletește! Doamne, ajută-mă, Te rog, ca semenii mei să simtă că sunt ucenica Ta, că sunt o credincioasă următoare a Ta, că sunt sora lor întru Hristos – Domnul, că sunt ca și ei un copil al Tău, că sunt un dar al Tău pentru ei, că sunt de fapt un adevărat OM… Doamne, ajută-mă, să alung dinlăuntrul meu orice chip al răutății, ajută-mă, Doamne, ca întreaga mea viață să arate celor din jur, prezența Ta, prezența Modelului iubirii autentice și a Izvorului tuturor virtuților creștine și morale! Doamne, Te rog, dăruiește-mi bunătatea și iubirea, ca să îmi fie inima o parfumată şi gingaşă floare al cărei suav parfum să-l simtă și să nu-l uite niciodată, semenii mei, fiindcă e un parfum desprins din grădina Raiului – spațiul iubirii veșnice și comuniunii autentice, comuniunii în duhul lui Dumnezeu. Amin!
Cristina Toma
