Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena primii împărați creștini

„Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au schimbat trei secole de persecuţii într-o nouă orientare. În locul vrajbei şi urii a început să fie împăcare, iertare; au contribuit mult la schimbarea mentalităţilor şi merită toată preţuirea din partea Bisericii. (…) Aceşti Sfinţi Împăraţi au schimbat complet vederea asupra societăţii, asupra demnităţii omului şi importanţei solidarităţii şi ajutorării. Cu alte cuvinte, au început să pună în practică Evanghelia lui Hristos”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Sfinţii Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena sunt primii împăraţi creştini. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor, fiind socotiţi „întocmai cu Apostolii” și sunt pomeniți la data de 21 mai.

Cu acest prilej, duminică, 21 mai 2023, credincioșii parohiei „Sfinții Voievozi” din Săvinești au participat la slujba Sfintei Liturghii, oficiată de părintele paroh Petru Munteanu.

După citirea fragmentului Evanghelic de la Sfântul Evanghelist Luca, părintele Petru Munteanu, care a rostit un cuvânt de învățătură despre Sfinții sărbătoriți, Constantin și mama sa Elena, modele de viețuire creștină, precum și despre grija pentru mântuirea sufletului.

„Este o sărbătoare deosebit de frumoasă pentru Biserica noastră, pentru că această sărbătoare a făcut posibilă exprimarea în perioada Sfinților întocmai cu Apostolii Împărații Constantin și mama sa Elena mesajului Sfintei Evanghelii. În primele două veacuri, după cum știm cu toții, Biserica a fost Biserica catacombelor, biserică prigonită, Biserica creștină. Credincioșii erau persecutați, erau prinși și omorâți pentru credința în Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Se adunau prin catacombe, se adunau împreună, la rugăciune, și săvârșeau această rugăciune în cadrul Sfintei Liturghii. Preoți, diaconii, episcopii cetăților rânduiți de Sfinții Apostoli mărturiseau cu bucurie Sfânta și Slăvita Înviere a Mântuitorului Iisus Hristos.

Ei bine, iată, în perioada Împăratului Constantin, Împăratul Constantin biruitor fiind, în lupta cu Maxențiu, la Pons Milvius, la Podul Vulturului, când văzând Semnul Sfintei Cruci pe cer și cu semnul scris pe ea In sic signo vincit adica „Cu acest semn vei învinge”, așează pe scuturi, pe coifuri, pe veștmintele soldaților semnul Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci biruitoare și învinge o armată numeroasă, având această bucurie a biruinței și înțelegând puterea lui Dumnezeu Care l-a miluit, dă un Edict la Mediolan în anul 313 în care Biserica creștină devine Religia Licita din Religia Ilicita.

Religia Licita înseamnă Religie permisă. Pentru ca să întărească cuvântul, dăruiește comunităților creștine din Imperiul său toate clădirile unde avea loc judecata sau tribunalele. Tribunalele au fost date spre folosință creștinilor ca să se adune, să facă Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Basilica, de unde vine numele de Biserică, era loc de judecată sau tribunal unde se adunau cei nedreptățiți la judecată. Biserica primește, iată, ajutor. Împăratul Constantin, împreună cu mama sa Elena caută să așeze și să statornicească această mărturisire de credință, ajutând la întâlnirea episcopilor din întreg imperiul, la Primul Sinod Ecumenic.

Această întâlnire era necesară pentru că, așa cum a permis creștinilor să se adune, mulți cu influențe filozofice ale vremii au spus (având  după părerea lor și după părerea Sfinților Părinți) anumite erezii. Iar Sfântul Împărat Constantin și Mama sa Elena au adunat episcopi, matirii, pe cei care au fost schingiuți, loviți, torturați pentru credința, pe cei care au trăit învățătura Sfinților Apostoli. I-au adunat la Primul Sinod Ecumenic, la Niceea.

Ca să vină 318 episcopi și slujitori a fost nevoie de diligențele imperiale. A fost nevoie de Poșta imperială care i-a dus în toate părțile Imperiului. A fost nevoie de organizarea acestei întâlniri. Biserica Sfinților Apostoli și Sfântul Împărat Constantin și mama sa Elena asigură și cel de-al doilea Sinod Ecumenic. Ei au ridicat Biserica Sfinților Apostoli în cetatea numită Constantinopol, care este astăzi Istambulul, și au început să așeze Biserica Sfântului Mormânt, unde, prin mila lui Dumnezeu, s-a descoperit Sfânta Cruce, pe care Împărăteasa Elena o arată și o înfățișează poporului drept-credincios. Biserica noastră a statornicit această sărbătoare și-i numește pe aceștia doi «Întocmai cu Apostolii». Pentru că ei au mărturisit credința în Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.”

Celor care poartă numele Sfinților Constantin și Elena, în încheierea cuvântului de învățătură, părintele Munteanu le-a transmis: „Dorim tuturor celor ce poartă acest frumos nume al Sfinților Împărați întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, ca Dumnezeu să-i binecuvinteze pe ei și casa lor și viața lor, Bunul Dumnezeu să-i miluiască cu darurile Sale. Astăzi este și ziua domnului epitrop, Costel sau Constantin Chele, care își serbează numele și care este reprezentantul parohiei sau vorbește în numele credincioșilor și-i dorim ca să țină această cruce a epitropiei și această stare frumoasă pe care a luat-o cu legământ, îi mulțumim pentru frumoasa activitate pe care o desfășoară, în slujba Bisericii, cu timp și fără timp, pentru toate activitățile de îngrijire a acestei Biserici, dumnealui fiind cu aceste cunoștințe de electricitate și de tot ce ține de administrarea Bisericii iată, pune umărul la crucea parohiei noastre. Robilor lui Dumnezeu Constantin și Elena, dă-le, Doamne, sănătate, întru toate bună sporire, întru mulți și fericiți ani, Mulți ani trăiască!”

Dintotdeauna poporul român a fost creştin, iar sentimentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care şi-a ridicat sfintele locaşuri de închinare. Pe lângă biserici, o categorie aparte, a acestor locuri consacrate unde românul aduce slavă lui Dumnezeu, o constituie troiţele.

În număr de 36, troiţele care se regăsesc în Parohia „Sfinții Voievozi” vădesc cinstirea deosebită pe care a acordat-o mereu creștinul săvineștean principalului semn creştin.

La intersecţii, precum şi la ieşirile şi intrările din sat, se întâlnesc troițe pentru ca omul care iese din spaţiul familiar și nu numai să se închine şi să rostească o rugăciune pentru sprijin, iar la întoarcere să spună o rugăciune de mulţumire pentru ajutorul dat.

În atmosfera de bucurie a sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena, credincioşii păstoriți de părintele Munteanu au participat, după Sfânta Liturghie, la un eveniment cu o mare încărcătură spirituală, slujba de hram a troițelor care sunt ocrotite de cei „Întocmai cu Apostolii”.

Una mai frumoasă decât alta, troițele zâmbesc semeț a vesnicie pe ulițele satului. Una dintre ele are o poveste impresionantă, a fost lăsată moștenire de moş Costache si mătuşa Ileana, doi bătrâni care au fost nelipsiţi de la Sfintele slujbe din Biserica Sfinţii Voievozi, si unde moş Costache a fost cântăreţ al bisericii.

Troiţa are hramul Sfintii Împaraţi Constantin şi Elena, după numele ctitorilor săi Constantin (n. 26.08.1922) şi Elena (25.06.1925) Vasâlca (Muraru). Moş Costache, aşa cum era cunoscut de săteni, povestea mereu că a visat într-o noapte cum, în copacul de la stradă, un cireș bătrân si noduros, a apărut pentru câteva momente o stea luminoasă. A povestit soţiei cele visate şi s-au hotărât să construiască pe locul şi din lemnul copacului o Troiţă. A tăiat copacul şi-a început să-şi procure cele necesare, aducand o Sfântă Cruce de la Târgu Neamţ. Astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin bunăvoinţa unor rude şi vecini, construcţia a fost terminată, pictată de pictorul Dan Adăscăliţei şi sfinţită la 21.05.2003 de către părintele Petru Munteanu.

După oficierea slujbei de hram, părintele Munteanu le-a amintit celor prezenți frumoasa poveste a troiței lui moș Costache: „(…) cu ani în urmă, pe locul acestei troițe era un cireș și într-o zi moș Costache mi-a spus că s-a hotărât să ridice în locul cireșului o troiță. I-am spus că poate tăia cireșul cu o condiție, să facă din lemnul lui o troiță. Mi-aduc aminte cu bucurie cum s-a ridicat această frumoasă troiță care împodobește parohia noastră”.

Împreună cu noi au venit și cei care au fost printre noi și au plecat înaintea noastră. Îi pomenim și pe fratele Costache, Constantin astăzi pe care noi l-am pomenit la Sfânta Biserică și sora Ileana, care din dragoste față de Bunul Dumnezeu au vrut să ne dea, să ne lasă nouă un cadou. Și ne-au lăsat toată credința lor, adunată într-o Troiță. Au fost la Ierusalim, dorința lor a fost mântuirea sufletului. Și au lăsat celor de după ei gândul acesta frumos și bun ca să țină credința. Să țină legea. Să țină rugăciunea. Că omul care se roagă respiră altfel, îi bate inima altfel, gândește altfel, este mai luminos. Iată că cei de după ei îi cinstesc, le cinstesc memoria și vedem cât de frumos au îngrijit această troiță, cu efort și din iubire pentru ei, cei care au ridicat această Troiță, și au plecat din mijlocul nostru.”

Atmosfera plină de sărbătoare din duminica Sfinților Constantin și mama sa Elena s-a făcut simțită și la troița construită în fața casei doamnei Dorina Negoi. fost dată atât de frumuseţea slujbei, de copacii înfloriţi, de razele calde ale soarelui şi mai ales de chipurile pline de lumină ale oamenilor, bucuroşi că pot fi în comuninune cu tot ceea ce-i înconjoară și mai ales cu Dumnezeu. Ca de fiecare dată, doamna Dorina s-a pregătit cu bucate alese pentru toți participanții prezenți la troița care-și sărbătorește hramul, mulțumindu-le tututor pentru prezență.

Comunitatea săvineșteană, enoriași ai parohiei în care slujește părintele Munteanu, păstrează cu sfințenie legătura cu Dumnezeu, arătându-și mereu recunoștința față de ajutorul primit de la El.

Printre ei se numără și familia Trif, oameni cu frică de Dumnezeu, care în momentele dificile ale vieții au apelat la ajutorul Bunului Dumnezeu, iar în amintirea părinților lor, care au hotărât să înalțe o troiță închinată Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena.

O altă troiță care este ocrotită de cei „Întocmai cu Apostolii” este cea ridicată de familia domnului Constantin Paisa, de care, acum, se îngrijesc vecinii.

De asemenea, troița ridicată de familia Stahie a avut slujba de sfințire la data de 31 august 2019, iar anul acesta membrii familiei au reușit să vină acasă, fiind prezenți la marea sărbătoare. „Troița a fost una dintre primele planuri ale familiei noastre, pentru că am reusit după ani de sacrificii în străinătate să ne cumpărăm o casă în comuna Săvinești. Având în vedere că si în străinătate, printre străini, avem o mică troiță ne-am gândit că ar fi bine să facem una și acasă, în România, una care să fie ocrotită de Sf. Împărați Constantin și mama sa Elena, pentru că soția mea este și Elena”, a spus domnul Stahie Ionuț.

În iconografia ortodoxă, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au între ei aşezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Icoana lor transmite astfel un sens duhovnicesc, înţelegând că Sfânta Cruce, semnul iubirii jertfelnice a Fiului lui Dumnezeu întrupat, uneşte tainic cerul şi pământul, lumea nevăzută şi cea văzută, cele inteligibile şi cele sensibile, în iubirea infinită şi eternă a Preasfintei Treimi.

Brîndușa Dediu