Prin tradiţie, păzitorii Ciumei, Sf. Atanasie şi Chiril (uneori numai Tănase) sunt protectori recunoscuţi în cazul bolilor oamenilor sau ale păsărilor. În calendarul popular, de altfel bogat în practici de magie terapeutică, ce se desfăşurau aproape la fiecare sărbătoare, mai mare sau mai mică, sfinţii patroni ai bolilor nu ocupă un loc foarte mare. 
Cronologic, în afara sfinţilor sărbătoriţi la 18 ianuarie, sunt recunoscuţi ca sfinţi-vindecători Haralambie (10 februarie), Marina, (17 iulie), Pantelimon (27 iulie), Cosma şi Damian (1 noiembrie), Varvara (4 decembrie), Sava (5 decembrie), eventual Nicolae (6 decembrie). Ca o caracteristică a lor putem menţiona focalizarea sacralităţii în direcţia stăpânirii unei singure afecţiuni de către fiecare dintre ei (excepţie fac Pantelimon şi Cosma-Damian).
Ca şi vecinului lui, Haralambie, sfântului Atanasie îi este atribuită putere asupra Ciumei (Atanasia Ciumelor, Tănase de Ciumă, Tănase Ciumatu), eventual, cu o restrângere a activităţii la păsări („Ciurica Tanasia e rea de moartea găinilor”), în timp ce sfântului Chiril (care suferă o contaminare cu un sfânt situat la celălalt pol al calendarului -15 iulie, făcând parte din alţi Circovi! – ambii numiţi Chiril sau Chiric şchiopul) este făcut răspunzător de paralizie sau afecţiuni ale membrelor. Considerăm interesant de semnalat şi obiceiul împărţirii ofrandelor rituale, din care nu trebuie să lipsească turtele, adesea calde, unse cu unt şi stropite cu zahăr, destinate a-l îmbuna pe demonul bolii sau pe sfântul protector.
Sf. Atanasie, bătrânul ostaş al lui Iisus Hristos, după ostenelele cele lungi şi după nevoinţele cele multe pentru dreapta-credinţă şi după atâtea izgoniri, acum vieţuind puţină vreme în linişte şi pace pre scaunul său, s-a odihnit întru Domnul şi s-a dus către părinţii săi, către patriarhi, către prooroci, către apostolic, către mucenici şi către
Mărturisitori, căci s-a nevoit ca ei pre Pământ (Vieţile Sfinţilor, V, pp. 873-874).
Sf. Chiril. Laolaltă cu toată credinţa creştinătăţii de totdeauna, Sfântul Chiril, împreună cu tot Sinodul celor peste două sute de episcope adunaţi la Efes, au statornicit, contra lui Nestorie, dreapta învăţătură că Domnul Hristos este nu numai Om adevărat, dar şi Dumnezeu adevărat, şi de aceea Fecioara Maria, care L-a născut, nu este numai o Născătoare de om sau de Hristos, cum învăţa Nestorie, ci merită numele de Născătoare de Dumnezeu după trup… (Proloagele, V, p. 64).
Tradiţii: La Tănase cică ar fi jumătate de iarnă. ♦ Se ţine din cauză că aceşti sfinţi au trăit într-un bordei, şi unul era şchiop şi altul chior. La dânşii a venit Maica Precista cu un fel de apă şi i-a tămăduit pe fiecare (Speranţia, VI, f. 150). ♦ Atanasie şi Chiril sunt discipolii lui Haralambie (Speranţia, IV, f. 214). ♦ Atanasie şi Chiril sunt cei care ţin ciuma în lanţ. De va îndrăzni cineva să lucreze în ziua asta e lovit de ciumă, fiindcă sfinţii îi dau drumul boalei asupra lui, iar cei ce serbează ziua asta sunt feriţi de, ciumă, fiindcă sfinţii o ţin legată, nu-i dau voie să se agaţe de om (Speranţia, II, f. 166 v). Din această zi se ciumează şi cartofii (Speranţia, III, f. 166 v).
Obiceiuri: Se serbează de femei făcând colaci şi ducându-i la biserică (Speranţia I, f. 286). ♦Este ţinută mai mult de femei, care împart pâine cu zahăr (Speranţia f. 40 v). ♦ Se fac turte calde, care se împart în aceeaşi zi (Speranţia, VI, f. 15 v) ♦În această zi femeile fac turte şi le stropesc cu unt, pentru ca să fie ferite de ciumă (Speranţia, II, f. 111 v). ♦ Femeile fac colivă şi împart la trecători (Speranţia, IV, f. 154).
Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: O ţin femeile pentru noroc la fete (Speranţia, VIII, f. 163). ♦ Chirilă Şchiopul se serbează pentru ca cei şchiopi să se îndrepte (Speranţia, VII, f. 160).
Apărător de rele şi durere: Atanasie şi Chiril se ţine pentru a apăra vitele de ciumă. Se fac hramuri şi mormane pentru a ocoli ciuma după ele (Speranţia, f. 328 v). ♦ Cine nu o ţine, chiar în acea zi se îmbolnăveşte. De aceea, când întâmplă ca cineva să lucreze în acea zi, ca să-l ferească de mânia sfintei zile, îl afumă pe el şi în casă cu nişte buruieni (ciumatură; Speranţia, V, f. 266 v). ♦ Cine ţine Atanasia ciumelor, nu face buba rea (dalac) şi nu-i mor păsările (Speranţia, I, f. 237). ♦ Se ţine de nu lucrează, fiindcă se zice că cel ce o lucra se umple de bube dulci (Speranţia, I, f. 376). ♦ E rău de bube şi cine lucrează, vara va face bube la picioare (trântituri). Este rău şi de obrintit bubele (Speranţia, V, f. 25). ♦ Îl ţin mult cam toţi pe aici, din cauza că, dacă ar lucra, ar face un fel de vierme la corp, potricalindu-i toate oasele, încât spun că au fost femei care au murit de vierme la oase, din cauză că au lucrat în acea zi (Speranţia, VIII, f. 263). ♦ E rău de gadini, că strică vitele (Speranţia, f. 274). Ciurica Tanasia e rea de moartea găinilor. În această zi se zice că-i bine să dai o găină de pomană (Speranţia, I, f. 145). ♦ Apărător contra ameţelilor (Speranţia, I, f. 61 v). Ciurica Tanasia e rea de lovituri (Speranţia, II, f. 19). ♦ Cine nu se va spăla pe cap această zi va fi tot anul bolnăvicios (Speranţia, VII, f. 76). ♦ Cine lucreaza, şchiopătează (Speranţia, VIII, f. 94). ♦ Se ţine pentru a nu şchiopa caii (Speranţia, V, f. 398). ♦ Nu se împunge cu acul, căci e rău de ologeli, durere de ciolane (Speranţia, VII, f. 295). ♦ Fac ca vitele care sunt însărcinate să nu facă puii lor cu picioarele sau gâturile strâmbe (Speranţia, VII, f. 106). ♦ Chirilă Şchiopul se ţine pentru a feri pe oameni de tăieri în timpul lucrărilor agricole, ca prăşit, secerat, cosit etc. (Speranţia, VI, f. 153 v). ♦ Nu spală rufele, că le mănâncă puricii vara (Speranţia, VIII, f. 163). ♦Aduce pagube în casă (Speranţia, I, f. 369).
Despre vreme: Cum va fi vremea în ziua de Atanasie şi Chirii, aşa va fi anul (Gherman-4, 1923, p. 119).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român
