Calea spre Lumină
Lumina este calea mea,
Spre care voi tinde, oricând,
Și florile care cresc pe ea,
Sunt pacea de frumos și sfânt.
Lumina este maica mea
Calea spre Lumină
Ce mă alină în căderi,
Prin bucuria de-a ierta,
Prin ale rugii, mângâieri.
Lumina este dorul meu,
Chemarea dulce, de creștin,
Prin spinii către Dumnezeu,
În revelații cu suspin.
Lumina este crezul meu,
Iubirea-aripi de minuni,
Al Universului nucleu
Și rostul efemerei lumi.
Un fel de pasăre minune
Ce mijloceşte pentru noi,
Cu maximă devoţiune,
Un loc în lumea de Apoi.
Prof. Vasilica Dimitriu Sîrghie – Colegiul Național „M. Sadoveanu”, Pașcani