Grupul vesel de „bunici săvineșteni” într-o nouă călătorie

Renumitele mănăstiri din Moldova reprezintă importante destinații turistice, oferind posibilitatea de a admira arhitectura religioasă moldovenească și de a cunoaște bogăția spirituală a acestor zone.

În prezent, în Moldova există peste 1.200 de biserici, 81 dintre ele fiind incluse pe lista monumentelor ocrotite de stat și 56 de mănăstiri, care fac parte, de asemenea, din patrimoniul cultural al României. Mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate bijuterii ale arhitecturii medievale moldoveneşti.

O excursie în această zonă nu înseamnă doar o călătorie prin peisaje pitorești și istorie bogată, ci și o călătorie interioară către liniștea sufletească și starea de bine.

Și „bunicii săvineșteni”, beneficiari ai Centrului de zi pentru persoane vârstnice „Samariteanul Milostiv”, sunt dornici de a revedea aceste perle spirituale ale Moldovei sau, pentru unii, de a descoperi aceste minunate lăcașuri de cult.

Astfel, la data de 2 iulie 2024, un grup de pelerini săvineșteni, 53 la număr, au plecat dis-de-dimineață pe ruta Săvinești – Mănăstirea Sihăstria Râșcăi – Mănăstirea Râșca – Mănăstirea Bogdănești – Mănăstirea Slătioara (de rit vechi) – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și retur. Inițial, traseul cuprindea și o vizită la Cetatea Sucevei și la Muzeul Satului Bucovinean, dar, din păcate, vremea schimbătoare nu le-a mai permis excursioniștilor să ajungă la cele două obiective turistice.

Mănăstirile din Bucovina sunt cunoscute pentru frescele lor, care sunt adevărate capodopere de artă religioasă. În fiecare colțișor al acestor lăcașuri sacre, istoria și credința se împletesc într-un mod care te cufundă în trecut și te conectează la esența spirituală a locului. Fiecare frescă spune o poveste, fie că este vorba despre scene din Biblie, despre sfinți sau despre viața monahală, transmițând o energie care inspiră și aduce pace în suflet.

Primul popas a fost facut la Mănăstirea Sihăstria Râșcăi, care este una dintre bijuteriile ascunse ale Bucovinei. Mănăstirea, situată în minunatul loc numit Poiana Sfântului Ioan, este amplasată pe vechea locație a Bisericii „Sfântul Ioan Bogoslovul” și este păstorită de Părintele Arhimandrit Mihail Bălan.

Lucrările de construcție au început în vara anului 2015, sub binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, sub stăreția arhimandritului Mihail Bălan. În urma mai multor ani de muncă și rugăciune, în vara anului 2023 au fost finalizate lucrările de pictură exterioară a bisericii mari, precum și la întregul complex monahal, slujba de sfințire fiind oficiată de 11 arhierei, la data de 15 octombrie 2023.

„Bunicii săvineșteni”, aducând cu ei câteva daruri pentru ostenitorii mănăstirii, au luat parte la Sfânta Liturghie, după care au fost invitați la masă, bucurându-se de bucatele mănăstirești.

Explorând mănăstirile din Bucovina, nu poți să nu te impresionezi de bogăția istorică a acestor locuri. Construite în perioada medievală, aceste mănăstiri au rezistat vremurilor și au păstrat o tradiție religioasă vie, oferind o fereastră către trecutul ținutului Moldovei.

Următoarea oprire a excursioniștilor a fost la Mănăstirea Râșca, aceasta fiind o mănăstire de călugări amplasată în satul Râșca (din județul Suceava), la o distanță de circa 15 kilometri de orașul Fălticeni. Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei pictate în exterior, fiind singura pictată în stil bizantin.

Mănăstirea se află la baza unui deal împădurit, pe pitoreasca vale a pârâului Râșca, afluent al râului Moldova. Mănăstirea Râșca este rezultatul mai multor etape succesive de construcții. Ea își trage originea din Mănăstirea Bogdănești, care a fost zidită în jurul anului 1363 de către domnitorul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia, atunci întemeiat. Distrusă din temelii și pustiită de către tătari în 1510 și 1512, iar apoi în 1538 de către turcii lui Soliman Magnificul, mănăstirea nu a mai putut fi reconstruită. Revenit pe tronul Moldovei în anul 1541, domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a hotărât, la îndemnul mitropolitului Grigorie Roșca, să construiască în apropiere, pe un deal aflat dincolo de râul Râșca, o altă mănăstire, unde să mute întreaga obște de la Bogdănești. La Mănăstirea Râșca se află o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov și o bucățică din lemnul Sfintei Cruci, donată de Biserica Ortodoxă Greacă.

Mănăstirea Bogdănești: O istorie de credință și rezistență

Mănăstirea Bogdănești, situată în județul Suceava, România, este un lăcaș de cult cu o istorie bogată și profund legată de începuturile statului moldovenesc. A fost fondată în secolul al XIV-lea de către voievodul Bogdan I al Moldovei, iar în secolul al XVI-lea, Mănăstirea Bogdănești a suferit distrugeri semnificative. În 1510 și 1512, tătarii au pustiit mănăstirea, iar în 1538, turcii conduși de Soliman Magnificul au distrus-o din temelii. Aceste atacuri devastatoare au împiedicat orice încercare de reconstrucție a mănăstirii în forma sa originală.

La 20 iulie 1994, din inițiativa preotului Gheorghe Loghinoaia, s-a pus piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești, după cum a povestit și părintele Metodie Sava, cel care i-a întâmpinat pe excursioniștii noștri:

„Bine ati venit la Mănăstirea Bogdănești! Mănăstire făcută prin binecuvântarea Maicii Domnului și a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Ca și ctitori principali, Mănăstirea este făcută de către părintele Gheorghe Loghinoaia, preot paroh și de prezbitera Aurica, după cum puteți vedea scris și pe pisanie. Ei au fost primii ctitori, alături de frații Pavel, care au magazinele Dedeman din țara noastră, și au dorit să-și facă comoară în Cer, sprijinind ridicarea mănăstirii. Iar părintele Loghinoaia, din dragostea și jertfa lui, a dorit ca această mănăstire să aibă și un centru filantropic închinat Acoperământului Maicii Domnului și Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Să se facă și un cămin pentru vârstnici, unde avem astăzi 100 de bătrâni pe care mănăstirea îi îngrijește. Printre ei sunt unii care sunt într-o suferință grea. Știți dumneavoastră, anii bătrâneții nu vin cu multe cadouri, ci vin cu probleme. Și avem 30 dintre ei care sunt imobilizați la pat, care de 15 ani nu pot să iasă să vadă frumusețea florilor, a naturii și stau imobilizați la pat. Sunt atât bărbați, cât și femei. Sunt îngrijiți de asistenți medicali, de angajați care se ocupă de ei cu multă răbdare și sacrificii. Mereu ne rugăm la Maica Domnului să trimită pace, liniște și binecuvântare peste țara noastră și peste toți, indiferent de necazuri și de probleme. Când suntem sănătoși, să-i mulțumim, dimineața, când ne trezim, că avem două picioare, două mâini, doi ochi și putem vedea, pe când alții sunt duși cu căruciorul de altcineva. Și ca să nu ajungem și noi într-o situație din aceasta, tot timpul trebuie să-i mulțumim și să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne ajute, să ne ierte și să fie milostiv. Să aveți liniște și pace!”

Într-un gest plin de emoție și devotament, „bunicii săvineșteni” și-au exprimat recunoștința printr-un moment special de rugăciune și cântare. În mănăstirea de la Bogdănești, acești oameni cu suflet mare au cântat „La tine vin, măicuță„, creând o atmosferă încărcată de spiritualitate și iubire.

Dornici să mai vadă și alte repere spirituale, beneficiarii Centrului de zi „Samariteanul Milostiv” s-au îndreptat spre următorul obiectiv, și anume Mănăstirea Slătioara. Aceasta este mitropolia pe stil vechi din România, fiind o mănăstire de călugări din satul Slătioara, comuna Râșca, județul Suceava. Biserica a fost construită din lemn, cu hramul Schimbarea la Față a Domnului în anul 1947. Ca urmare a unui incendiu în anul 1984, biserica a fost refăcută, făcându-se modificări față de biserica inițială. De curând s-au finalizat lucrările catedralei cu hramul Pogorârea Sfântului  Duh. Aici se află moaștele Sfântului Glicherie, mitropolit și apărător al bisericii pe Stil Vechi din România.

Ultimul popas, din acest periplu mănăstiresc, a fost făcut la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, care se află pe drumul spre Cetatea de Scaun a Sucevei. Biserica actuală a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință”, a fost începută în 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb (1505-1517) și terminată de fiul lui Bogdan, Ștefăniță (1517-1527), în anul 1522. Clădirea este impunătoare, repetând cu mici deosebiri forma și stilul bisericii binecredinciosului Ștefan cel Mare de la Mănastirea Neamț.

Pentru că ploaia, cea mult așteptată de agricultori, și-a făcut apariția destul de furtunos în Suceava, pelerinii din Săvinești s-au adăpostit lângă racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou, martirizat în Cetatea Albă (la sud de Republica Moldova, adică în Ucraina de azi) pe la anul 1332, și care au fost aduse la Suceava în 1402 (sau 1415 – istoricii nu sunt siguri) de Alexandru cel Bun. Și aici, vocile săvinește au răsunat în biserică, prin interpretarea a două pricesne  „O inimă de mamă” și „La tine vin, măicuță”, cântece care exprimă speranța, încrederea și iubirea față de Maica Domnului.

O excursie la mănăstirile din Bucovina nu este doar o călătorie prin istorie și artă, ci și o călătorie interioară către pacea sufletească și starea de bine. Înconjurați de frumusețea naturală a regiunii și de liniștea mănăstirilor, vizitatorii sunt invitați să își regăsească echilibrul interior și să experimenteze emoții profunde, într-un cadru care încântă și vindecă sufletul.

Încheierea acestei călătorii îi va găsi pe excursioniștii noștri nu doar cu amintiri frumoase, ci și cu un sentiment de împlinire și bucurie interioară, aduse de întâlnirea cu spiritualitatea autentică a mănăstirilor din Bucovina.

Testimonialele participanților

„A fost frumos, am participat la Sfânta Liturghie, ne-am închinat, am primit binecuvântări, am făcut multe fotografii, toată lumea bine dispusă, chiar dacă nu am reușit să ajungem la ultimele două obiective din cauza ploii, ne-am simțit extraordinar și să mai mergem și altă dată”, Augustina Marcu și Ana Petre.

„A fost deosebit de frumos, până la Suceava vremea a ținut cu noi, nu a fost foarte cald, numai bine de vizitat și călătorit”, Teodora Roman.

„A fost un pelerinaj de suflet, ne simțim extraordinar, încărcați spiritual și ne bucurăm de fiecare excursie care se organizează”, Ana Stănică.

„A fost frumos, ne-am simțit foarte bine, mai mergem și altă dată, atmosfera a fost minunată”, Rodica Căpățână-Chele.

„Foarte frumoasă excursia, atmosfera deosebită, ne-am încărcat sufletește și… să vă țineți în continuare de astfel de acțiuni”, Mioara Tofan.

„Fiecare mănăstire are specificul ei, dar toate transmit aceeași dragoste a lui Dumnezeu pentru noi. Suntem foarte mulțumiți, a dat Dumnezeu și ploaie, acușica ajungem acasă, e foarte bine”, Lina Horciu.

„Minunat, așa mă simt. A fost foarte frumos la mănăstiri, în Suceava ne-a prins ploaia, dar este atât de necesară încât nu ne mai plângem că ne-am udat prea tare. Să ajungem cu bine acasă, mulțumim Domnului, iar vor să mai organizați astfel de excursii”, Maricica Toma.

„Bucurie, ne-am simțit foarte bine. Aici, la mănăstirea «Sf. Ioan cel Nou de Suceava», ne-am putut închina la moaștele sfântului, i-am cântat, ne-a prins furtuna, dar totul a fost minunat”, Mina Tofan.

„Zi minunată și binecuvântată, ne-a adus Dumnezeu și ploaie, că trebuia. Totul a fost foarte frumos, «grupul vessel de bunici» nu se dezminte deloc, o atmosferă minunată. Să ne ajute Dumnezeu să reușim să mai facem astfel de pelerinaje. Amintirile rămân…”, Tatiana Crețu.

Brîndușa Dediu