Ia românească – Sărbătorită la Centrul de zi „Samariteanul Milostiv”

Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei.

Și beneficiarii Centrului de zi pentru persoane vârstnice „Samariteanul Milostiv” au scos la iveală zestrea lor de preț, ia.

Într-o zi călduroasă de vară, Centrul de zi a devenit scena unei sărbători inedite. Beneficiarii acestui lăcaș plin de căldură și atenție îndreptată spre „bunicii săvineșteni” au făcut o incursiune în propria lor moștenire culturală, scoțând la iveală bogăția de tradiții și povești pe care o poartă cu ei.

Miercuri, 19 iunie 2024, încăperile centrului au răsunat de veselie și bucurie. Voci calde au încântat aerul cu cântece populare vechi, iar povești îndrăgite au prins viață dincolo de timp. Dar ce a impresionat cel mai mult a fost eleganța și măiestria iei tradiționale românești, acea piesă de patrimoniu textil care le-a amintit tuturor de demnitatea și frumusețea nealterată a culturii noastre.

La Centrul «Samariteanul Milostiv», am celebrat cu mare bucurie Sânzienele și Ziua Iei, în avans, o zi deosebită pentru toți românii. Evenimentul a fost plin de activități care au adus omagiu tradițiilor noastre și frumuseții iei românești.

Am început cu recitarea unor poezii alese, care au redat frumusețea și simbolismul acestei zile. Participanții au fost încântați să asculte versurile pline de farmec, care au evocat spiritul Sânzienelor și importanța iei în cultura noastră.

Un moment special al zilei a fost prezentarea istoriei iei de-a lungul vremii. Am discutat despre evoluția acestui simbol vestimentar, de la originile sale în satele românești până la recunoașterea internațională de care se bucură astăzi. În acest context, am amintit și personalitățile române care au purtat cu mândrie ia, printre care se remarcă Regina Maria, o adevărată ambasadoare a costumului popular românesc.

De asemenea, am avut ocazia să audiem cântece populare referitoare la ie, interpretate cu multă pasiune. Aceste momente muzicale au adus un plus de emoție și autenticitate evenimentului nostru.

Nu în ultimul rând, ziua s-a încheiat cu o horă tradițională, la care au participat toate persoanele prezente. În ritmuri de muzică populară, ne-am unit mâinile și am dansat cu bucurie, aducând la viață spiritul comunitar și tradițiile străvechi.

Sărbătoarea Sânzienelor și a Zilei Iei la Centrul «Samariteanul Milostiv»,a fost un adevărat succes, reușind să aducem un omagiu valorilor și tradițiilor noastre românești. Ne bucurăm că am putut împărtăși aceste momente deosebite și așteptăm cu nerăbdare următoarea ocazie de a celebra frumusețea culturii noastre”, a declarat doamna Florica Savin.

VIDEO

Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de „vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Astăzi, cele mai multe modele de ii românești sunt realizate din bumbac, însă pe vremuri femeile foloseau pânza de in sau de cânepă. Broderiile erau întotdeauna complexe și bogate, având culori vii și uneori chiar aplicații strălucitoare din paiete și mărgele.

Dacă pentru noi astăzi, modelele brodate pe ii sunt abstracte și fără o însemnătate anume, pe vremuri cămașa era plină de simboluri despre care se credea că au puterea de a-i feri pe purtători de necazuri, farmece și spirite rele.

Ne-am întâlnit astăzi la Centrul de zi, am recitat poezii, am cântat, am dansat, ne-am simțit foarte bine. Doamna Florica a adus două ii vechi de peste 150 de ani purtate de către bunicii ei atât de frumos brodate”, a menționat doamna Rodica Căpățănă-Chele.

Vremurile se schimbă, obiceiurile se schimbă și tot ceea ce este vechi se actualizează, se adaptează prezentului.

Dacă ne uităm la pozele alb-negru de pe vremuri, cu sătencele îmbrăcate frumos de sărbătoare cu ii, opinci și veste frumos lucrate, nu am fi crezut poate niciodată că acele haine vor fi purtate astăzi, în ținute moderne și chiar pe podiumurile de prezentare ale caselor de modă.

Brîndușa Dediu

Share

Lasă un comentariu

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

go top