
- carmen
- februarie 22, 2026
- 6:03 pm
Noi toți începem ca pelerini, dorind să călătorim și sperând că vom fi transformați de călătorie.
Dar, la fel cum este imposibil, când ascultăm o orchestră, să auzim întreaga simfonie, fiindcă suntem concentrați să auzim doar pianul sau vioara, sau când ascultăm un cor, să-i parcurgem starea completă, strecurându-ne dincolo de vocea stridentă a sopranei sau adâncă a baritonului, tot așa atenția acordată vieții alunecă spre anumite nuanțe sesizate într-un mod personal și resimțim oameni și locuri fără ca să fim influențați de ansamblul lor.

Sursa foto: AI
Și uneori, simțindu-ne izolați și nesiguri, ne schimbăm sau ne ascundem viața lăuntrică, pentru a face pe plac altora sau pentru a-i evita.
Această observație ne ajută și pe unii și pe alții să vedem că integritatea, deplinătatea, este un proces nesfârșit de completare reciprocă a experienței noastre lăuntrice cu experiența exterioară.

Sursa foto: AI
Este o legătură tainică între ochiul care vede, urechea care aude, mâna care atinge și inima care simte. Această legătură poate trimite la misterul pelerinajului, la urcușul spre care tindem cu toții, la ospățul tainic și deplin trăit la masa pelerinului, masă a descoperirii noastre.
Preot Petru Munteanu
Alte articole: https://solidaritatesociala.ro/lectura-ca-aventura-cum-pot-povestile-sa-construiasca-gandire-empatie-si-comunitate/
și https://samariteanulmilostiv.ro/din-orice-criza-nu-iesim-singuri/
și https://jurnalfm.ro/masuri-de-ordine-si-siguranta-publica-2/

