Puterea rugăciunii
Un om foarte păcătos, care toată viaţa făcuse multe păcate, deodată are o viziune a iadului care-l aşteaptă. Se hotărăşte să părăsească viaţa lui păcătoasă şi îşi vinde toată averea, o împarte săracilor şi merge la un preot să se spovedească.
Preotul îl spovedeşte şi hotărăşte să-i dea un canon de pocăinţă, foarte greu, timp de nouă ani. Omul acela începe să plângă cu amar şi să spună:
– Nu, părinte, nouă ani este prea puţin pentru câte am făcut…
Văzând câtă pocăinţă avea, preotul spune:
– Cred că m-am înşelat. Îţi dau trei ani de pocăinţă.
Atunci omul începe să plângă în hohote şi să-l roage pe preot să-l ierte şi să-i dea cel mai greu canon, dar mulţi ani, nu doar trei. Preotul îi spuse atunci:
– Bine, îţi dau atunci trei zile de pocăinţă.
Păcătosul cade în genunchi şi lacrimile îi curgeau şuvoi şi se ruga:
– Vai, părinte, ştiam că nici Dumnezeu, nici sfinţia ta nu o să mă iertaţi. Nu înţelegi, părinte, că nici o sută de ani nu mi-ar ajunge să mă pocăiesc?
Atunci preotul vede un înger deasupra omului, cu o carte în mână, în care erau scrise toate păcatele şi pe care lacrimile de pocăinţă le-a şters. Îi citi rugăciunea de dezlegare de toate păcatele şi îndată omul căzu mort, iar îngerul îi luă sufletul şi îl duse în Rai.
Să ne rugăm şi noi ca vameşul: cu evlavie, cu smerenie şi cu modestie, iar Dumnezeu ne va dărui iertarea greşelilor, împlinirea cererilor noastre şi, mai ales, mântuirea.
Biserica din sufletul copilului nr. 45, iunie 2019
Sub îndrumarea domnului Gheorghe Măriuța
