
- carmen
- mai 22, 2024
- 12:09 pm
„Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin. Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul persecuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții, a dăruit Bisericii unele clădiri publice, numite basilici, pentru ca credincioșii să aibă unde să se roage întrucât multe biserici au fost demolate în timpul împăratului Dioclețian și mulți preoți au fost uciși”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două figuri marcante în istoria creștinismului. Constantin cel Mare este recunoscut pentru sprijinul acordat Bisericii lui Hristos și pentru construirea numeroaselor biserici. Mama sa, Elena, a fost renumită pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim, unde a fost răstignit Iisus Hristos.
Sfinții Constantin și Elena: Protectorii Bisericii
Constantin cel Mare este cunoscut ca primul împărat roman care a adoptat creștinismul și a contribuit semnificativ la răspândirea acestuia. În anul 313, prin Edictul de la Milano, a garantat libertatea religioasă creștinilor, punând capăt persecuțiilor. Mai mult decât atât, a sprijinit construirea de biserici în întreaga împărăție, cele mai renumite fiind Bazilica Sfântul Petru din Roma și Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Împărăteasa Elena, în călătoria sa la Ierusalim, a găsit Sfânta Cruce, aducând o contribuție esențială la cultul crucii în creștinism.
Taina Crucii: Legătura dintre Cer și Pământ
Un aspect interesant legat de Sfinții Constantin și Elena este relevat prin Taina Crucii. Sfântul Constantin a văzut crucea sub formă de lumină pe cer înainte de bătălia de la Pons Milvius în 312, interpretând acest semn ca un mesaj divin de protecție și victorie. Pe de altă parte, mama sa, Elena, a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos, confirmând astfel legătura spirituală dintre cer și pământ. Aceste descoperiri au întărit credința creștinilor și au demonstrat puterea și importanța Crucii în creștinism.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena la Parohia „Sfinții Voievozi” din Săvinești
La parohia „Sfinții Voievozi” din Săvinești, credincioșii au participat cu evlavie la slujba Sfintei Liturghii oficiată de părintele paroh Petru Munteanu. După citirea Evangheliei de la Sfântul Evanghelist Luca, părintele a ținut un cuvânt de învățătură despre viața și faptele Sfinților Constantin și Elena. El a evidențiat exemplul lor de viețuire creștină, subliniind importanța grijii pentru mântuirea sufletului.
Această sărbătoare nu este doar o ocazie de a rememora faptele istorice, ci și un moment de reflecție asupra valorilor creștine fundamentale pe care Sfinții Constantin și Elena le reprezintă. Devotamentul lor față de credință și contribuțiile lor la dezvoltarea și protecția Bisericii continuă să inspire credincioșii de astăzi, consolidând legătura spirituală dintre trecut și prezent.
Troițele sunt simboluri importante în cultura ortodoxă românească, reprezentând locuri de aducere aminte și de cinstire a sfinților protectori. Ele sunt amplasate adesea la răscruci de drumuri, în apropierea bisericilor sau în locuri de importanță spirituală și istorică.
În ziua de prăznuire a Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena, au hram numeroase troițe din parohia păstorită de părintele Petru Munteanu.
Constatăm cu bucurie că la sate încă se mai păstrează troiţele la intersecţii de drumuri, la capetele de pod şi la fântâni. Cruci din piatră, din lemn sau fier, simple sau pictate, cu inscripţii şi însemnări, sub cerul liber sau încadrate de mici adăposturi din lemn ori alte materiale, uneori aflate în interiorul unor mici construcţii. Aşa sunt troiţele din Parohia Sf. Voievozi din Săvinești, jud. Neamț.
În Săvinești, în parohia „Sfinții Voievozi”, se află și troițe dedicate Sfinților Împărați Constantin și Elena. Aceste troițe, răspândite în comunitate, reprezintă locuri de rugăciune și de reculegere, fiind ocrotite de cei doi sfinți. Troițele sunt simboluri ale credinței și devoțiunii locale, amintind de importanța Crucii în creștinism și de legătura spirituală dintre cer și pământ.
Prima troiță la care s-a oficiat slujba de hram a fost cea construită de Dorina Negoi. În alți ani atmosfera plină de sărbătoare se făcea simțită prin cântece intonate de tanti Dorina, care anul acesta a plecat la Domnul înainte de a prăznui hramul troiței ei dragi. Rudele, prietenii, vecinii s-au adunat în jurul troiței pentru a aduce un pios omagiu și Dorinei Negoi. Această troiță are două hramuri, de Sf. Constantin și Elena și de Ziua Crucii.
Icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu Crucea între ei, ne amintește de iubirea infinită și eternă a Preasfintei Treimi. Prin sacrificiul lui Hristos pe cruce, Dumnezeu Tatăl și-a arătat iubirea nemărginită pentru lume, Fiul a demonstrat obediență și jertfire, iar Duhul Sfânt a desăvârșit lucrarea mântuirii. Această iubire se manifestă continuu în viața credincioșilor prin intermediul Sfintei Cruci, care rămâne un simbol etern al legăturii divine și al mântuirii omenirii.
O altă troiță ridicată în cinstea Sfinților Constantin și mama sa Elena este „troița lui moș Costache”, după cum îl numeau sătenii pe fostul dascăl al bisericii păstorite de părintele Munteanu, precum și a soției acestuia, Ileana Vasîlca.
Părintele Petru Munteanu le-a amintit celor prezenți frumoasa poveste a troiței ridicată de moș Costache.
„(…) cu ani în urmă, pe locul acestei troițe era un cireș și într-o zi moș Costache mi-a spus că s-a hotărât să ridice în locul cireșului o troiță. I-am spus că poate tăia cireșul cu o condiție, să facă din lemnul lui o troiță. Mi-aduc aminte cu bucurie cum s-a ridicat această frumoasă troiță care împodobește parohia noastră.
Împreună cu noi au venit și cei care au fost printre noi și au plecat înaintea noastră. Îi pomenim și pe fratele Costache și sora Ileana, care din dragoste față de Bunul Dumnezeu au vrut să ne dea, să ne lasă nouă un cadou. Și ne-au lăsat toată credința lor, adunată într-o Troiță. Au fost la Ierusalim, dorința lor a fost mântuirea sufletului. Și au lăsat celor de după ei gândul acesta frumos și bun ca să țină credința. Să țină legea. Să țină rugăciunea. Că omul care se roagă respiră altfel, îi bate inima altfel, gândește altfel, este mai luminos. Iată că cei de după ei îi cinstesc, le cinstesc memoria și vedem cât de frumos au îngrijit această troiță, cu efort și din iubire pentru ei, cei care au ridicat această Troiță, și au plecat din mijlocul nostru.”
Comunitatea săvineșteană, enoriași ai parohiei în care slujește părintele Munteanu, păstrează cu sfințenie legătura cu Dumnezeu, arătându-și mereu recunoștința față de ajutorul primit de la El.
Printre ei se numără și familia Trif, oameni cu frică de Dumnezeu, care în momentele dificile ale vieții au apelat la ajutorul Bunului Dumnezeu, iar în amintirea părinților lor, au hotărât să înalțe o troiță închinată Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena.
Convocată de către familia Trif, la slujba de hram a troiței, a fost și doamna Prof. Dumitrița (Dida) Vasilca, iar părintele Munteanu a invitat-o să adreseze un cuvânt celor prezenți:
„Eu tocmai vin de la școală și acolo nu prea se înțelege, nu se mai înțelege. Dar am să vă rog, prin intermediul dumneavoastră, bunicii și părinții să-ncerce să potolească marea dezbinare din școli. Învățați-vă copiii să respecte adulții. Învățați-vă copiii că școala este folositoare pentru viitorul lor. Învățați-vă copiii că nu este jenant să spui Sărut mâna sau Bună-ziua. Învățați-vă copiii să folosească mai des cuvântul «mulțumesc» pentru că are cea mai înaltă vibrație, ca și cuvântul «Iartă-mă». Învățați-vă copiii fără nicio jenă, că nu tot ce vine din Europa este neapărat bun. Învățați-vă copiii, că edificarea în spirit e o faptă a singurătății, așa zice Constantin Noica, unul dintre cei mai mari filozofi ai României. Dacă e o faptă a singurătății, dumneavoastră sunteți obligați, dacă i-ați făcut și i-ați crescut, să îi urmăriți cum stau ei frumos în singurătatea lor, cu cartea, care cred că este cea mai sfântă dintre singurătăți și cum citesc pentru ei, nu pentru profesori, nu pentru dumneavoastră. Nu există societate dezvoltată fără știutori de carte. Eu cred cu adevărat și așa le spun și lor că Europa ne vrea bolnavi și proști, pentru că forța de muncă ieftină este în avantajul lor. Spuneți-le că cine nu poate fi stăpân în țara lui, nu poate fi stăpân nici în Europa. Ca să fii stăpân în țara ta, trebuie să înveți carte. Să ții minte că prin tradiția poporului român, Ortodoxia a învins, a învins toate războaiele, a învins toate popoarele migratoare, iar acum suntem într-o cumpănă europeană și universală. Nu cred că ne putem salva decât prin rugăciune și prin credință adevărată. Salvați-vă nepoții și copiii, învățați-i să facă cruce, învățați-i să spună «Maica Domnului, ajută-ne!», «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul»! Nu e nicio jenă să spui asta. Rugăciunea te întărește și-ți ridică vibrația și te face sănătos. Iisus zice: «Îndrăzniți»! Și-i răsplătește pe cei curajoși. Deci, cu Dumnezeu înainte, indiferent câte bombe cad în Marea Neagră, dacă noi ne rugăm, nu o să ne atingă. Să încercăm să ne păzim neamul și țara și tradiția. Fără tradiții nu suntem nimic. Suntem ca un pom fără rădăcini. Nicio plantă nu trăiește fără rădăcini”.
Alte două troițe care sunt ocrotite de cei „Întocmai cu Apostolii” sunt ridicate, una de familia Paisa Constantin și cealaltă de familia Stahie, de care, acum, se îngrijesc vecinii.
În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt reprezentați ținând între ei Sfânta Cruce, simbolizând rolul lor esențial în descoperirea și cinstirea acestui semn sfânt. Sfântul Constantin a văzut crucea pe cer înaintea bătăliei de la Podul Milvian, iar Sfânta Elena a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos în pământul Ierusalimului. Această imagine transmite un profund mesaj duhovnicesc, reflectând unirea tainică dintre cer și pământ prin Sfânta Cruce.
Sfânta Cruce, semnul iubirii jertfelnice a Fiului lui Dumnezeu întrupat, este simbolul central al creștinismului, reprezentând sacrificiul suprem al lui Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii. În icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena, Crucea este plasată între ei, evidențiind rolul lor în aducerea acestui simbol în centrul credinței creștine. Crucea unește cerul și pământul, lumea nevăzută și cea văzută, simbolizând reconcilierea divină dintre Dumnezeu și umanitate.
Brîndușa Dediu