Slujba Vecerniei la Parohia „Sfântul Nicolae” din Zănești

„Sfântul Ierarh Nicolae a fost smerit, postitor, a însetat de dreptate şi a fost şi milostiv. El a împlinit programul «Fericirilor» care este programul mântuirii în Împărăţia Cerurilor în această viaţă. De aceea se citesc «Fericirile» atunci când el este pomenit. El este pomenit ca ierarh, dar şi ca un cuvios. El este un om al evlaviei şi un om care cunoaşte că fericirea omului vine din însăşi prezenţa harului lui Dumnezeu în el.” Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte la 6 decembrie pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei. Sfântul Nicolae, supranumit „Făcătorul de minuni”, patron al Greciei şi al altor oraşe din Apusul Europei, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Numele lui este legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile aduse copiilor. Este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept.

Parohia Zănești 1, păstorită de părintele Alexandru Cristi Munteanu, a îmbrăcat straie de sărbătoare, pentru a-și sărbători ocrotitorul, Sfântul Ierarh Nicolae.

În seara zilei de 5 decembrie 2021, părintele paroh a invitat un sobor de preoți pentru a săvârși împreună Slujba Vecerniei. Printre cei prezenți în sfânt lăcașul de cult îi amintim pe părintele Petru Munteanu, părintele Mihai Meraru, părintele Livius Todirașcu, părintele Nicolae Ciuntu, părintele Cristian Melinte, dar și părintele Ștefan Apetrei, fiu al satului.

Vecernia a fost oficiată în biserica veche care este ridicată pe temelia altei biserici. Ea a fost construită în anul 1845, începându-se lucrul la 18 iunie 1845 şi terminându-se la 20 decembrie 1845.

Părintele Alexandru Munteanu este primul preot din țară numit după Revoluția din 1989, și slujește în parohia zăneșteană de 30 de ani,. Din anul 1992 s-a început construcţia unei biserici noi, în curtea bisericii vechi. În prezent biserica nouă este la etapa de pictură la bolta centrală. În perioada anilor 2007-2008, s-au efectuat lucrările de încălzire prin pardoseală s-a placat cu marmură tot interiorul bisericii, iar în anul 2010 s-au definitivat lucrările pentru sfinţire, iarla data de 22 august 2010 în fruntea unui mare sobor de preoţi,  Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii noi.

În încheierea Slujbei Vecerniei, părintele Livius Todirașcu, de la Parohia Sf. Ilie Tesviteanul din cartierul Speranța, Piatra Neamț, a ținut cuvântul de învățătură, în care a menționat:

Cu mare bucurie am răspuns chemării părintelui Alexandru și Dumnezeu a îngăduit lucrul acesta, ca să slujim  astăzi împreună. Văd o parohie unită, o parohie în care toți sunteți în același gând și gândul dumneavoastră nu este altul decât de a vă uni unul cu altul în rugăciune, de a-i da slavă lui Dumnezeu și de a vă mântui sufletele dumneavoastră. De fapt, aceasta este cea mai mare realizare a noastră, ca oameni. Dacă ne luptăm cu ispitele lumii acesteia, biruindu-le, prin puterea lui Dumnezeu, prin harul lui Dumnezeu și prin rugăciunile sfinților care sunt mijlocitori înaintea lui Dumnezeu. Cine n-a auzit de Sfântul Nicolae, sau copiii știu de Moș Nicolae, nu? Și când ne gândim la Sfântul Nicolae ne gândim la un om bun, care aduce daruri, dar, pe lângă darurile pe care el le-a adus cât a trăit pe acest pământ, ne-a lăsat și nouă o tradiție frumoasă, ca din generație în generație să moștenim această dărnicie, această bunătate, pe care acest om, ca și noi, cu porniri spre păcat, dar așa după cum spune Sfântul Apostol Pavel, să fim morți păcatului și vii pentru Dumnezeu, Sfinții lui Dumnezeu de fapt asta au făcut. Și ne bucurăm că avem modele, modele în care noi, fiecare dintre noi tânjim și vrem să îi imităm pe sfinți pentru că sfinții lui Dumnezeu asta vor de la noi, să călcăm pe urmele lor. Și Sfântul Apostol Pavel spune, la un moment dat, călcați pe urmele mele, după cum și eu calc pe urmele lui Hristos.”

(…) Trăim într-o lume în care, vedeți dumneavoastră, fiecare își caută să adune cât mai mult, să trăiască mai bine, el, doar pentru el. Dar Dumnezeu ne cheamă să ne pară rău de durerea celuilalt, să plângem cu cei care plâng, să ne bucurăm cu cei care se bucură. De aceea, noi ne bucurăm în seara aceasta și cât de minunat este să locuiască frații pururea împreună. Dumnezeu ne binecuvântează pe fiecare dintre noi, atâta timp cât noi ne lăsăm copleșiți de harul Său cel Sfânt, rămânând în rugăciune și ținând legătura cu Dumnezeu în fiecare zi din viața noastră. Numai în felul acesta, harul lui Dumnezeu rămâne pe tot parcursul trăirii vieții noastre pe acest pământ. Rămân la aceste cuvinte, Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze familiile dumneavoastră și tot ceea ce vă doriți de folos să vă împlinească Dumnezeu și să trăiți întru mulți ani și să rămâneți pe calea lui Dumnezeu, statornici, aici, în biserica în care Dumnezeu ne-a pus fiecare, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!”

Slujba Vecerniei are rolul de a ne aminti de vremea Vechiului Testament, începând cu crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, Adam și Eva, alungarea lor din Rai, continuând cu pocăința lor și rugăciunea tuturor oamenilor pentru mântuire.

Astfel, Vecernia actualizează prima parte a istoriei mântuirii, de la Creația lumii până la venirea în lume a Domnului Iisus Hristos și ridicarea păcatului, a blestemului strămoșesc.

De asemenea, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea de pe cruce și înmormântarea Domnului, care, după relatările textelor evanghelice, au avut loc sprea seară. Părinții bisericești puneau slujba Vecerniei în strânsă legătură cu Cina cea de Taină și cu moartea Mântuitorului pe Cruce.

Prin elementele componente ale Vecerniei, noi, cei prezenți la oficierea slujbei, suntem conștientizați de gravitatea păcatelor și de consecințele ce se răsfrâng asupra propriei sănătăți spirituale, trezindu-se în sinea noastră sentimentul de regret pentru neascultarea față de poruncile lui Dumnezeu, fapt ce duce la trezire duhovnicească.

Brîndușa Dediu

Share
go top