
- carmen
- februarie 24, 2026
- 7:34 am
Sursa foto: AI
Există doar două emoții de bază: frica și iubirea.
Să ne gândim mai des la mesajul transmis de această vorbă înțeleaptă: „Frica a bătut la ușă. Iubirea, zâmbind, a deschis, dar nu era nimeni acolo.” Toate fricile noastre pot fi eliminate doar prin iubire.

Când iubirea se află în tine, frica nu poate supraviețui. Iubirea nu este numai un sentiment tranzitoriu, ci poate să devină o stare a ființei noastre. Atunci când ea se manifestă, nu ne facem griji dacă există reciprocitate sau răspuns iubirii noastre.

În comunicarea noastră prin starea iubirii, depășim stările de dependență pe care le oferă falsele iubiri, numite și „iubiri căzute”, care nu cunosc starea sublimă a iubirii. Stările căzute ale iubirii se pot transforma foarte ușor în ură sau furie. Acestea reprezintă tipul de „iubiri” pe care le-am descoperit adesea în marea industrie de film și spectacol, dar care nu au nimic de-a face cu starea iubirii în care frica dispare.
Iubirile „căzute” sunt infectate de posesivitate. De aceea, iubirea sau starea iubirii oferă o independență chiar față de obiectul sau subiectul iubirii sale. Această independență sau detașare permite adevărata comunicare, care devine o exprimare sau expresie sensibilă și poetică a stării iubitoare.
Când iubirea se ține de mână cu frica, suntem departe de a înțelege miracolul, frumosul ființei noastre, splendoarea spațiului în care ne desfășurăm existența.
Într-adevăr există o manifestare a iubirii în nobila stare numită îngrijorare dar despre aceasta putem povesti altă dată.

