Cu cât mai mare este păcatul, cu atât mai adânc este întunericul.
Dacă omul nu crede în Hristos, în singura lumină adevărată, nu ştie încotro merge, nu-şi cunoaşte adevăratul ţel, nici rostul vieţii celorlalţi oameni, căci nu are înlăuntrul lui “lumina cea adevărată”, care doar ea luminează toate fiinţele omeneşti până în adâncurile lor, asupra rostului lor dumnezeiesc – după cum luminează şi lumea. De pildă: ura este întuneric.
Dacă un om urăşte alt om, de fapt pe Hristos Îl urăşte, căci nu vede în acel om o făptură dumnezeiască, nu-l recunoaşte drept chip al lui Dumnezeu. N-a găsit în sufletul său calea, fiindcă n-are înlăuntrul lui ” lumina cea adevărată” – lumina ce i-ar putea lumina lui fiinţa fratelui pe care îl urăşte şi care i-ar putea arăta dimensiunea veşnică şi nemuritoare a celuilalt.