Copilul își privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:
– „Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?” Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
– „E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare”. Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el.
– „Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viața mea!”
– „Totul depinde de felul cum privești lucrurile. Există cinci calități la creion, pe care dacă reușim s ă le menținem, vom fi totdeauna oameni care trăim în bună pace cu lumea.
Prima calitate: poți să faci lucruri mari, dar să nu uiți niciodată că există o Mână care ne conduce pașii. Pe această mână o numim Dumnezeu și El ne conduce totdeauna conform dorinței Lui.
A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris și să folosesc ascuțitoarea. Asta înseamnă un pic de suferință pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuțit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a șterge ce era greșit. Trebuie să înțelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este neapărat este faptul că ne menținem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot așa, îngrijește-te de ce se întamplă înlăuntrul tău.
Și, în sfârșit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot așa, să știi că tot ce faci în viață va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conștient de fiecare faptă a ta”.
De Paulo Coelho