Pregătiri în ajunul zilelor sfinte pentru serbarea lor cu sfinţenie

Sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorii, îndată ce auzim sunetul toacei şi al clopotelor Bisericii, care simbolizează glasul Arhanghelului şi vocea lui Dumnezeu ce ne cheamă la sine pentru rugăciune, trebuie a înceta lucrul, oriunde am fi.

Seara trebuie ca fiecare să facă baie sau să se spele cât mai bine. Mâncarea pentru zilele Sfinte trebuie să se pregătească în ajunul Duminicii sau Sărbătorii. Seara mâncăm cât se poate mai cumpătat. Facem ce mai avem de făcut pentru a doua zi apoi rugăciunile spre somn şi ne culcăm.

Toţi drept-credincioşii creştini, păstori şi păstoriţi, apostolici, patristici şi după dânşii, toţi adevăraţi creştini, din toate vremurile şi cei din prezent s-au păzit şi se feresc ca de cea mai mare primejdie sufletească a merge, în seara zilelor Sfinte şi chiar în orice zi la jocuri, baluri, serate, nunţi, onomastice însoţite de petreceri anticreştine şi felurite blestemăţii.

Se fereau a vorbi deşertăciuni, vorbe necuviincioase, convorbiri murdare, cântece vulgare.

Ei se rugau, cântau cântece duhovniceşti, citeau în cărţile Sfinte, Bisericeşti şi cugetau cu multă sârguinţă în legea Domnului prin care deveneau fericiţi şi rodnici duhovniceşte.

(Prelucrare de Ionuț Măriuța)