Prescurile și vinul aduse de credincioși pentru Liturghie

Ele închipuie sau înfăţişează mai întâi ființa trupească și sufletească a credincioșilor, pe care ei o aduc ca jertfă lui Dumnezeu, sub această formă.

De ce? Pentru că, spre deosebire de jertfele din Legea Veche care constau din cărnuri sau din roadele pământului și din care se hrăneau nu numai oamenii, ci și animalele, pâinea și vinul sunt alimente care alcătuiesc numai hrana omului, și anume hrana lui de căpetenie.

Ele nu numai că întrețin viața trupească a omului, ci, totodată, o și simbolizează în chipul cel mai potrivit.

În al doilea rând, pâinea, făcută din atâtea boabe de grâu strânse laolaltă, și vinul, ieșit din zdrobirea în același teasc a atâtor ciorchini de boabe de struguri, simbolizează și unitatea sau legătura nevăzută care leagă între ei pe toți fiii Bisericii, făcând din ei un singur trup: Trupul tainic al Domnului.

În felul acesta, pâinea și vinul aduse de credincioși alcătuiesc și semnul văzut prin care se arată că ei iau parte cu adevărat la jertfa care se aduce la Liturghie și că își dau obolul lor la ea.

„Învățătura de Credință Ortodoxă”, Mitropolia Moldovei și Bucovinei Ed. Doxologia 2009