Pomenirea Sfântului Prooroc Avdie (19 noiembrie)

Sfântul Prooroc Avdie era din pământul Sichem, dintr-un sat care se numea Vitaharam şi slujea la curţile împăraţilor lui Israil, fiind ispravnic al casei împărăteşti a lui Ahav. Iar din tinereţile sale se temea foarte mult de Domnul. Apoi, când poporul Israil se depărtase de Dumnezeu şi se închina idolului Baal, Avdie slujea adevăratului Dumnezeu al părinţilor săi, Care a mântuit pe Israil din Egipt, trecându-l prin Marea Roşie.
Căutând în acea vreme Isabela, împărăteasa cea fără de lege, ca să ucidă pe toţi proorocii Domnului, Avdie a luat o sută de bărbaţi prooroci şi i-a ascuns cîte cincizeci în cîte două peşteri, hrănindu-i pe dânşii cu pâine şi cu apă în vremea foametei ce a fost în zilele Proorocului Ilie. Iar odată, regele Ahav a chemat pe Avdie şi a zis către dânsul: Vino să mergem la izvoarele apelor şi la toatepâraiele, doar vom afla iarbă spre a hrăni caii şi catârii, ca să nu piară de foame. Împărţindu-şi apoi căile pe care să meargă, Ahav mergea singur pe o cale, iar Avdie pe alta.
Avdie fiind singur în cale, a venit Sfântul Prooroc Ilie în întâmpinarea lui şi, văzând Avdie pe Ilie, s-a sârguit a se închina lui, zicând: Tu eşti domnul meu Ilie. Iar Ilie a zis către Avdie: Eu sînt; mergi şi spune stăpânului tău, zicând: „Iată am găsit pe Ilie'”. Avdie a zis: Nu este neam sub împărăţia stăpânului meu unde să nu te fi căutat pe tine şi în toate ţinuturile sale nu te-a aflat; iar acum îmi zici să merg ca să spun stăpânului meu despre tine. Când mă voi duce eu de la tine Duhul Domnului te va lua în pământ necunoscut, iar eu voi spune lui Ahav şi neaflându-te, mă va ucide şi pe mine. Deci, nu mă trimite la dânsul ca să-l vestesc despre tine.
Atunci Ilie a zis: Viu este Domnul puterilor Căruia îi stau înainte, că astăzi mă voi arăta lui Ahav. Atunci a mers Avdie în întâmpinarea lui Ahav, vestindu-l despre Sfântul Prooroc Ilie. Iar când a văzut Ahav pe Ilie, acesta l-a mustrat pentru rătăcirea lui. Apoi a făcut o minune preamărită coborând foc din cer peste jertfe şi peste ape, precum despre aceasta scrie în cartea Împăraţilor; care minune văzând-o Avdie, se bucura de puterea Dumnezeului său Cel Atotputernic şi se aprindea de dragoste către Dânsul şi cu dinadinsul Îi slujea, umblând în îndreptările Lui.
Murind Ahav şi după dânsul luînd împărăţia lui Israil fiul său Ohozia, în acea vreme Sfântul Avdie slujea în rândurile ostaşilor. Şi a fost – după mărturisirea Sfinţilor Părinţi -, unul din cei trei căpitani care s-au trimis de Ohozia la Ilie Proorocul cu cîte cinci soldaţi, dintre care peste doi, căzând foc din cer, i-a ars, după cuvântul proorocului. Iar al treilea căpitan, care era Avdie, a fost miluit pentru că s-a apropiat cu smerenie de Sfântul Prooroc Ilie şi s-a închinat în genunchi înaintea lui şi l-a rugat, zicând: Omule al lui Dumnezeu, cruţă sufletul meu şi sufletele robilor tăi. Deci Sfântul Ilie l-a cruţat pe el şi l-a sculat, ducându-se împreună cu el la împăratul. Din acea vreme a lăsat Avdie slujba împăratului şi a mers în urma
Sfântului Prooroc Ilie, luînd duhul proorociei, ca cel ce păzise şi hrănise pe proorocul Domnului şi ca cel ce urmase proorocului. Apoi murind, a fost îngropat împreună cu părinţii săi.

Viețile Sfinților, noiembrie