2 iulie, Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; Sf. Voievod Ştefan cel Mare

Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. Doi bărbaţi cinstiţi, Galvie şi Candid, au găzduit în casa unei femei văduve, evreică, care era bătrână şi cinstită prin viaţă curată, care le-a spus: „Aici la mine este ascuns veşmântul Prea Curatei Fecioare Maria, care a născut pe Hristos Dumnezeu. în timpul când ea s-a mutat din cele pământeşti la cele cereşti, era acolo, la vremea îngropării ei, una din strămoaşele mele, -văduvă, – căreia i s-a dat veşmântul acela, după hotărârea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Aceea luând veşmântul, 1-a păzit cu cinste în tot timpul vieţii sale, apoi, murind, 1-a încredinţat în pază unei fecioare din neamul său, poruncindu-i cu jurământ ca nu numai veşmântul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu să-1 păzească, ci şi fecioria ei s-o păzească pentru cinstea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Deci fecioara aceea, în tot timpul vieţii sale păzind cu multă cinste veşmântul acela, când s-a apropiat de sfârşitul său, l-a încredinţat şi ea la o altă fecioară, tot din neamul său; astfel că, din fecioară în fecioară, trecând mulţi ani, acest scump veşmânt a ajuns până la smeritele mele mâini, care am îmbătrânit în viaţă curată, fără bărbat…” (Vieţile sfinţilor, XI, pp. 45, 47-48).

Sf. Voievod Ştefan cel Mare. Preaslăvitul Ştefan Vodă al Moldovei s-a născut din binecredincioşii creştini Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Muşatinilor, şi din Doamna Oltea Măria, din neamul Basarabilor. Ca vrednic vlăstar domnesc, Ştefan a primit o temeinică educaţie în spiritul cuvenit, cel al credinţei străbune, al respectului datinilor şi rânduielilor neamului, şi a fost instruit în mânuirea armelor epocii. Rămas orfan de domnescul său părinte, înspăimântat şi neajutorat, a mers la pustnicul Daniil Sihastrul, singurul în stare să-i dea îmbărbătare şi povaţă înţeleaptă, credinţă tare în Dumnezeu şi nădejde în zile mai bune. El s-a dovedit creştin desă¬vârşit, un mare domnitor şi strălucit conducător de oşti, nebiruit protector al dumnezeiescului aşezământ care este Biserica neamului. Apărându-şi ţara împotriva turcilor, el apăra Biserica strămoşească şi însăşi credinţa ortodoxă Sf. Voievod Ştefan cel Mare (Proloagele, XI, pp. 8, 9).