Paria, cetatea cea veche a Misiei celei mici, după ce a primit credinţa în Hristos, a fost cinstită cu rânduiala scaunului episcopiei, ce era rânduită sub mitropolitul Cizicului. Într-acea cetate a fost pus episcop Cuviosul Părintele nostru, Vasile, pentru covârşitoarea faptă bună a lui şi pentru viaţa cea plăcută lui Dumnezeu. Apoi, după ce s-a pornit eresul luptării de icoane pe vremea împărăţiei lui Leon Isaurul, Sfântul Vasile s-a arătat mărturisitor al lui Hristos. Pentru că nu se unea cu ereticii, nici nu se învoia cu ei şi nici nu voia să iscălească pentru lepădarea sfintelor icoane, deşi era silit. De aceea, fiind prigonit şi chinuit de dânşii, şi-a petrecut viaţa ca Sfântul Apostol Pavel, în necazuri, în primejdii şi în strîmtorări, mutându-se din loc în loc, dar păzind neschimbate părinteştile dogme, iubind dreapta credinţă, iar adunările celor răucredincioşi urându-le. Şi plăcând lui Dumnezeu în toate, a adormit cu pace întru Domnul.
Vieţile Sfinţilor, aprilie




