Ding, dong, bing-bang, tic-tac, clipe – nestemate, clipe – speranță, clipe de întristare sau de bucurie, măsuri de timp se scurg și se adaugă amintirilor noastre.
Și ele încep să ne colinde….., când privim poze dragi, retrăim idei sau proiecte, case, locuri, hotare, lunci înverzite sau acoperite de omăt, copaci sau auzim murmurul pâraielor limpezi sau privim seninul înalt al cerului sau adâncul tainic al stelelor întinse pe pânza diafană a nopții sau deslușim șoaptele vântului de seară sau cel al zilei cuprins prin bâzâit, ciripit și zumzăit de tot felul.
În această stare mă întreb ce cuvinte să aștern pe hârtie pentru ca ele să trezească un ecou în mintea cititorului? Ce emoții să împărtășesc la momentul trecerii între ani pentru ca să trezească dorința spre cele înalte, spre cele ale întâlnirii cu Creatorul?
Călătoria vieții noastre, pentru câteva clipe este punctată de 12 bătăi de clopot, ce ne trimit cu gândul la cele 12 ceasuri din zi sau din noapte, la cele 12 luni ale anului. Ceasul de trecere dintre ani devine acum prin sunetul minutarului, un timp sensibil. În această stare de emoție mă îndrept cu gândul spre clipele trecute ale anului și spre necunoscutul ce mi se deschide…
O emoție mă copleșește și mă cufundă în lumea nemărginită a sufletului meu și cu recunoștință mă scald în adâncurile inimii lui Dumnezeu. O lumină ca o pace blândă și caldă îmi inundă ființa. Și așa….revăd chipuri dragi ce au plecat pentru o vreme, lăsându-mi în dar amintirile. Printre ele revăd cunoștințe, bunici, unchi, prieteni de care m-am despărțit pentru o vreme. În această stare împărtășesc gândul rugăciune spre Dumnezeu.
La trecerea dintre ani, când șampania curge și muzica lovește cu ritm și strigăte tăcerea adâncă a nopții îmi plec genunchii inimii la ceas de taină cu Dumnezeu.