Duminica Mare
Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetației pământului, naturii dătătoare de viață de care moldovenii se simt legați cu toată ființa. Pentru Biserica Creștină Duminica Mare sau Troița înseamnă Pogorârea Sfântului Duh, eveniment care a avut loc la cincizeci de zile după Paști.
Ciclul de sărbători începe cu Sâmbăta Morților (Moșii de vară), în popor această zi mai este numită Sâmbăta Moșilor, Moșii Duminicii Mari, Moșii de Rusalii ș.a.m.d. Caracterul acestei sărbători este determinat de tradițiile constituente de bază: cultul morților la hotar de anotimpuri, credința în forțele magice ale plantelor verzi și lupta contra forțelor „necurate”.
Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi de salcie, nuc, tei, frasin a stâlpilor de la porți, ușilor și ferestrelor casei și nu în ultimul rând a icoanelor. De asemenea, se mai păstrează tradiția ca în această zi copiii să fie trimiși să adune flori de cimbrișor, care sunt aşternute în toată casa. Unele crenguțe sunt duse la biserică și sfințite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane, de unde sunt luate și aruncate în curte, mai ales când plouă cu piatră.
Prin urmare, împodobirea gospodăriilor cu verdeață (frunzari) simbolizează fertilitatea plantelor și protejează vatra satului și a fiecărei gospodării în parte contra Rusaliilor. Remarcăm că obiceiul împodobirii locuințelor cu frunzari se practică atât în mediul rural, cât și în cel urban.
Una dintre caracteristicile de bază ale acestei duminici este pomenirea morților la biserică. În multe localități din Moldova în această zi se duce la cimitir cu pomeni pentru pomenirea morților, la fel ca în ziua de Blajini. Drept pomană „de sufletul răposatului” se oferă vase tradiționale de lut și de lemn: cofe, oale, ulcele, străchini în care se toarnă lapte cu tăiței, căni și ulcioare cu apă sau vin. De toarta vaselor dăruite se prind frunze de nuc, crenguțe de trandafir și busuioc. Pomenile se împart rudelor, vecinilor, în special copiilor.
Din amintirile bătrânilor, se știe că pe vremuri buruienile de la Duminica Mare se duceau la râu și se stropeau cu apă, după care se dădeau la vite pentru a le feri de boli. Până în prezent a ajuns obiceiul ca la o săptămână după Duminica Mare, seara, după ce asfințește soarele, gospodarii scot și adună la un loc toți frunzarii, ramurile de nuc și iarbă din case pe care le duc la râu. Udarea frunzarilor este însoțită de urări de tipul „Să plouă, Să se facă pâinea, Să fim sănătoși, Și la anul de ziua aceasta!” Se crede că se dau frunzarii pe apă pentru „că ies Rusaliile”, „să se ducă fetele”, adică Rusaliile.
În mitologia populară Rusaliile sunt niște ființe supranaturale, ce iau mințile oamenilor. Ele umblă pe pământ, prin pădure cântând, dar nu le vede nimeni. În această zi sunt contraindicate lucrările în gospodărie. Până la Rusalii se culeg și ierburile de leac. De Rusalii se prinde la brâu pelin și, întâlnindu-se, feciorii și fetele se bat cu pelin contra farmecelor Rusaliilor. În această zi femeile și fetele se udă cu apă să fie sănătoase și drăgăstoase. În această zi nu este bine să dormi „să nu te ia rusaliile”, iar crenguțele de tei sfințite în această zi sunt bune „contra surzeniei”.
De Rusalii, în unele sate din Moldova, așa cum făceau strămoșii noștri se obișnuiește curățatul fântânilor și izvoarelor. Acest obicei se consemna, după Sfânta Treime, la înflorirea trandafirilor (Rosa) și se numea Rosalia. De aici și provine tradiția curățirii fântânilor și a izvoarelor: ca o chemare la reînnoire, la puritate odată cu Coborârea Duhului Sfânt. Cu acest prilej gospodinele pregătesc bucate speciale: sarmale în frunze de podbal și hrean, plăcinte cu verdeață, învârtite cu brânză și cartofi etc.
Duminica Mare și Rusaliile sunt sărbători destinate cultului pomenirii morților, elogiului apei și vegetației. Apa și în special curățarea fântânilor conțin în sine elemente sacre. Astăzi prin unele sate ale Moldovei, de Duminica Mare, flăcăii și fetele mari sărbătoresc prin organizarea jocului sau horei în spiritul tradiției.
Prof. Vasilica Dimitriu Sîrghie –
Colegiul Național „M. Sadoveanu” – Pașcani
