File de poveste – Augustina Marcu

Trecerea anilor este un proces inevitabil al vieții. Cu trecerea timpului, experimentăm schimbări atât în noi înșine, cât și în relațiile cu cei din jurul nostru. Adesea, aceste schimbări sunt subtile și treptate, dar pot fi și radicale și rapide.

Pe măsură ce trec anii, este firesc să ne aducem aminte de vremurile de altă dată și să ne gândim la cum s-a schimbat lumea din jurul nostru. De exemplu, putem să ne amintim de copilăria noastră, de prietenii noștri din acea perioadă și de locurile pe care le-am vizitat în acel moment. Putem să ne gândim, de asemenea, la modul în care am evoluat ca persoane și la evenimentele importante din viața noastră.

Adesea, aducerea aminte a vremurilor de altă dată poate fi o experiență emoționantă și nostimă, dar și melancolică. Cu toate acestea, este important să ne amintim că trecerea anilor este un proces natural și inevitabil, iar viața este o călătorie continuă, plină de noi experiențe și provocări.

Prin aducerea aminte a vremurilor de altă dată, putem învăța din experiențele noastre trecute și putem folosi aceste învățăminte pentru a ne ghida în prezent și în viitor. În plus, această introspecție ne poate ajuta să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine și să ne dezvoltăm în mod constant.

Asta se dorește prin activitatea „File de poveste”, derulată în cadrul Centrului de zi pentru persoane vârtsnice „Samariteanul Milostiv”, beneficiarii să își amintească de anii copilăriei, adolescenței, a tinereții și a maturității. „Călătoria” în timp stârnește emoții, aduce zâmbete, chiar dacă, poate, la vremea trăirii lor, anumite evenimente nu erau amuzante.

Continuăm șirul povestirilor cu doamna Augustina Marcu, sora Anei Petrea, născută la data de 1 august 1947, în Săvinești și foarte implicată în activitățile Centrului de zi.

  • Când și unde v-ați născut? Cum vă amintiți de anii copilăriei?

M-am născut în Săvinești, la data de 1 august 1947, din părinții Ioan și Olga.

Amintirile din copilărie sunt frumoase, eram mulți copii pe strada noastră și ne umpleam timpul cu tot felul de jocuri sau mergeam la bâlci, ne dădeam în scrânciobe, dar plângeam de frică.

Îmi aduc aminte că, într-o dimineață, m-am trezit devreme, cu o energie debordantă și cu entuziasmul de a petrece o zi minunată cu prietenii mei. Am îmbrăcat rapid hainele de afară și am ieșit din casă, unde m-așteptau deja prietenii mei cu o mulțime de idei și planuri de joc.

Am petrecut câteva ore jucându-ne pe stradă, alergând prin curți și cântând și dansând pe muzică. Apoi, am decis să mergem la bâlci, unde ne dădeam în scrânciobe, iar de frică, plângeam. Puteți crede, acum îmi vine să rând, ce copii mai eram…

Seara, am mâncat cina cu familia mea și am povestit cu entuziasm despre aventurile noastre de peste zi, dar nu mai povesteam că am plâns în scrânciob. Apoi, am făcut temele pentru școală și ne-am pregătit pentru culcare, abia așteptând să ne trezim în dimineața următoare pentru a începe o nouă zi plină de distracție și aventură.

  • Unde ați mers la școală? Cum erau cadrele didactice pe atunci? Impuneau respectul sau l-au câștigat?

În această clădire am învățat (Școala Veche), clasele a I-VII-a, cadrele didactice erau tot de aici, din comuna noastră și erau erau considerate o valoare pentru societate. În general, profesorii erau priviți ca modele de integritate, de disciplină și de cunoaștere. În acea perioadă, multe dintre normele și valorile educației erau stricte și disciplina era o prioritate importantă în școli.

Profesorii erau foarte bine pregătiți și se dedicau complet meseriei lor, să fie prezenți la școală la ore fixe și să își desfășoare activitatea cu seriozitate și profesionalism.

  •  Ce materie v-a plăcut cel mai mult? Și de ce?

Materia preferată era Limba Română, povesteam, citeam foarte mult, cred că de asta mi-a plăcut, ne deschidea noi orizonturi. Îmbunătățește comunicarea, dezvoltă abilitățile de scriere și citire, ai un vocabular mai bogat. De asemenea, studierea limbii române deschide oportunități de explorare a culturii și literaturii române.

  • Mai aveți frați sau surori? Dacă da, ce năzbâtii făceați împreună?

Mai am o soră, Ana, mai mică cu cinci ani, ne jucam, făceam multe năzbâtii, eram fete, dar ne mai și băteam.

  • Cum vă petreceați timpul liber în tinerețe?

Tinerețea este perioada vieții în care avem cel mai mult timp liber și putem profita de ocazia de a explora și experimenta lucruri noi. Unul dintre modurile cele mai populare de petrecere a timpului liber era socializarea cu prietenii. Fie că mergeam la petreceri, la diferite spectacole, era o  modalitate minunată de a crea amintiri și de a dezvolta relații personale solide. Parcă aveam mai mult timp pe atunci… Pe Alexandru, soțul meu, l-am cunoscut la o petrecere, ne-am împrietenit, iar în anul 1967 ne-am căsătorit.

  • Cum erau sărbătorile în perioada tinereții dumneavoastră? Cum petreceați sărbătorile de Paște sau de Crăciun?

Cel mai mult îmi plac sărbătorile de iarnă, mergeam cu colindul, cu uratul, cu sorcova, în grupuri de câte 3-4 copii și umblam tot satul. De Paște eram nelipsiți de la Denii, în Joia Mare mergeam la împărtășit, și ne îmbrăcam cu haine noi, cumpărate special pentru sărbătorile de Paște.

  • Care a fost primul loc de muncă? Care este cea mai frumoasă amintire de la locul de muncă?

Am lucrat la CFS Săvinești din anul 1965 și de acolo am ieșit la pensie. M-am înțeles foarte bine cu colegii de serviciu, ne ajutam între noi, parcă eram mai solidari unii cu alții.

  • Care a fost cel mai important eveniment din viața dumneavoastră de până acum?

Cele mai importante momente din viață… când m-am căsătorit, când am născut. Am doi copii, sunt căsătoriți, la casele lor. Mă simt împlinită, mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce am realizat în viață.

  • Dacă am putea da timpul înapoi, în ce perioadă a vieții v-ați opri? Ați schimba ceva din trecutul dumneavoastră?

Poate să mai retrăiesc anii tinereții, parcă erau lipsiți de griji, mergeam la petreceri, am cununat multe perechi de tineri, am creștinat mai mulți copii…

  • Care sunt cele mai importante lectii pe care le-ati învățat în viață?

Să muncești, să fii correct și cinstit.

  • Ce vă face să vă simțiți împlinită și mulțumită în prezent?

Sunt mulțumită de viața pe care am trăit-o, sunt fericită pentru copiii mei, pentru nepoți, sunt bine și mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat.

  • Ce sfaturi ați oferi tinerilor din ziua de azi?

Să muncească, să fie corecți, respectuoși și să nu consume alcool sau alte substanțe care le poate dăuna toată viața.

go top