– Pânze –

Marele poet Rilke a spus: „Vreau să mă desfășor precum o pânză, nu vreau să rămân împăturit nicăieri, fiindcă acolo unde sunt cute ascund o minciună.”
Suntem invitați să trăim deschis. Minciunile mari sau mici se dezvoltă pe solul otrăvit al fricii de a pierde ceva sau pe cineva.
Desigur, nu este ușor, pentru că toate experiențele neplăcute, educațiile protectoare ne-au pregătit să opunem rezistență la orice schimbare bruscă sau puternică ce ar putea cauza pierderea a ceva sau a cuiva, să lăsăm cutele să adauge forță intereselor noastre ascunse sau egoiste.

Pentru a rămâne printre cei vii, uneori trebuie să avem curajul de a nu depune rezistență, de a netezi cutele care pliază gândurile ce ne scindează propria ființă.
În dialogul sau situațiile în care suntem puși, aceasta nu înseamnă a întoarce și celălalt obraz sau a ne pleca în fața forțelor dominante sau obraznice din viața noastră. Mai degrabă înseamnă să înfruntăm situațiile în toată diversitatea lor dureroasă, cu picioarele depărtate și cu brațele deschise, fără să acceptăm orice lucru, dar și fără să respingem orice lucru, înclinându-ne în fața împrejurărilor care ne hrănesc sufletul și lăsând restul să treacă.

Poate că există o înțelepciune a smereniei dobândite prin suferință care nu încearcă să se agațe de orice. Poate că există o înțelepciune a inimii sfâșiate, însă fără cute, care ne permite să ne trăim cu adevărat darul vieții.
Preot Petru Munteanu

Alte articole: https://solidaritatesociala.ro/aventura-prin-lectura-metode-folosite-in-activitatile-de-lectura/

și https://samariteanulmilostiv.ro/darul-ascultarii/

și https://solidaritatesociala.ro/aventura-prin-lectura-la-scoala-gimnaziala-i-gervescu-savinesti/