Sfântul Ioan Botezătorul – recolta rugăciunilor

Înaintemergătorul Domnului este lucrător al voii Domnului de a-L face cunoscut pe Iisus și de a mărturisi dumnezeirea Lui. De aceea, el este numit de Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind cel mai mare om născut din femeie și este cinstit de Biserică într-un mod deosebit”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 24 iunie. Praznicului Nașterii Sfântului Ioan i se suprapune o sărbătoare câmpenească, cunoscută în popor sub numele de Sânzienele sau Drăgaica.

Ziua de astăzi este zi de sărbătoare mare, pentru că Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul marchează în această perioadă ziua cea mai lungă. Începând cu Sfântul Ioan Botezătorul ziua începe să scadă, pentru ca de Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos ziua să înceapă să crească. În această zi mare și sfântă credincioșii aduc plante de leac. Sunt plante care vindecă și tămăduiesc cu această putere și acest dar al vindecării pe care Dumnezeu l-a dat naturii întregi, când este privită ca dar de la Dumnezeu. Astăzi, Sfântul Ioan Botezătorul, Sânzienele și plantele de leac ne îndeamnă să fim cu atenție la natura care ne înconjoară, să fim responsabili, să înțelegem că, cu ce ne hrănim cu aceea și trăim.

Mulți credincioși, dar și enoriași ai Parohiei „Sf. Voievozi” din Săvinești, au luat drumul bisericii, încă de la primele ore ale dimineții de 24 iunie 2021, pentru a participa la Sf. Liturghie, oficiată în cinstea praznicului Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, oficiată de părintele paroh Petru Munteanu, împreună cu părintele protopop de Roznov, Bogdan Frăsilă de la Parohia Podoleni II, și părintele diacon Sîrghie Dimitriu Daniel, de la Catedrala Mitropolitană Iași.

Pericopa Evanghelică a fost citită de părintele diacon Sîrghie, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele protoiereu Bogdan Frăsilă, care a vorbit despre importanța credinței și a rugăciunilor către Dumnezeu:

Ceea ce noi reținem astăzi în mod deosebit este în primul rând faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este rod ale rugăciunilor părinților săi înaintați în vârstă. El este un dar al lui Dumnezeu pentru multele rugăciuni ale părinților. Pentru că trupește, părinții lui, nu știu dacă ar mai fi putut avea copii,  dar prin harul lui Dumnezeu ceea ce e cu neputință la oameni devine posibil prin puterea lui Dumnezeu.”

Născut din părinți înaintați în vârstă, Sfântul Ioan este și el un om al rugăciunii, al postului, al smereniei, al vieții duhovnicești, considerat un înaintemergător al monahilor al asceților, al nevoitorilor în pustie, al rugătorilor monahi.

Sfântul Ioan se naște din părinții săi ca rod al rugăciunii și trăiește ca rod al rugăciunii, pentru că, de mic copil se adăpostește în pustie și se hrănește cu frumusețile prezenței lui Dumnezeu. Avea îmbrăcăminte sărăcăcioasă, hrana lui nu era gătită, nu se ostenea să își facă hrana, ci din ceea ce găsea în natură, cu aceea își potolea trebuința trupului. Însă, pe cât era foamea de mare, foamea lui trupească, pe atât de mult sațiul dumnezeiesc era și mai mare și mai plin de desfătare. Zice în Evanghelie că acel copil nu va gusta vin, nici băutură amețitoare, nu pentru că așa i-a rânduit Dumnezeu, ci pentru că el a ales să nu se umple de entuziasmul acesta pe care îl dă băutura, ci să se umple de Duhul Sfânt și sufletul său și inima lui umplându-se de Duh Sfânt, a devenit văzător  de Dumnezeu și vorbitor cu Dumnezeu și Părintele ceresc i L-a descoperit pe Domnul Hristos care deși apărea ca om, era în același timp fiu al Părintelui ceresc cu care Sfântul Ioan Botezătorul vorbea.”, se arată în omilia părintelui protoiereu.

La finalul Sfintei Liturghii părintele paroh i-a adresat părintelui protopop mulțumiri pentru participarea la slujbă, oferindu-i în dar o mică cruce de lemn.

Prezent în sfânt lăcașul de cult, domnul epitrop Constantin Chele a prezentat un scurt istoric al bisericii săvineștene:

Această biserică a fost concepută pe o veche biserică care a luat foc în anul 1952. Prin râvna, sârguința unor oameni, bunii, străbunii sau părinți de-ai noștri au făcut multe eforturi și au construit această biserică, s-a construit în 1953, sub îndrumarea părintelui Hârțescu Victor. 11 ani a durat această muncă. În 1964, pe 27 septembrie, țin minte că aveam 10 ani pe vremea aceea, s-a făcut sfințirea bisericii. A plecat părintele Hârțescu la cele veșnice și a venit părintele Gheorghe Filip. Mulți dintre noi îl știm foarte bine pentru că am crescut sub oblăduirea și sub îndrumarea sfinției sale. În 1970 a început pictarea acestei biserici, s-a terminat în  1975, de către pictorul Irimescu, pietrean de-al nostru. A plecat și părintele la cele veșnice în 1997 și bunul Dumnezeu ne-a hărăzit, ne-a dăruit un preot deosebit pe părintele Munteanu, care este iubit de credincioșii noștri și așa și cum Sfinția Sa ne iubește. Una dintre misiunile puternice și binevenite și care au prins rădăcină în sfânta noastră parohie a fost că lângă părintele Munteanu, sub îndrumarea dânsului, au crescut foarte mulți copii care au ajuns preoți. Ne bucurăm de părintele Ionuț Măriuța, care ne reprezintă peste hotare tocmai la Bor – Serbia, de părintele Alexe Lazăr, care este starețul mănăstirii de la Parava, jud. Bacău, de părintele George Soponaru, care ne reprezintă cu mare dragoste tocmai în Italia, precum și de ultimul absolvent al Facultății de Teologie de la Iași, Flavius Popa, care știți că ne bucurăm de câte ori vine în mijlocul nostru, ne bucurăm de frumoasele cuvinte de învățătură pe care ni le adresează. Părinte protopop ne bucurăm că sunteți în mijlocul nostru, în numele Consiliului Parohial, al credincioșilor, și al părintelui vă mulțumim și vă mai așteptăm cu drag, vă urăm  să fiți sănătos, să aveți putere de muncă, har de la Dumnezeu și oricând sunteți binevenit  în mijlocul nostru.”

După săvârșirea Sfintei Liturghii, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, părintele Petru Munteanu, însoțit de părintele diacon Sîrghie Dimitriu Daniel și de părintele Mihai Meraru, de la Parohia Dragomirești, au oficiat slujba de hram la una dintre troițele din parohie.

Troița a fost ctitorită de Ioan Ciocoiu, care le-a istorisit vecinilor că l-a visat pe tatăl său, care, decedat fiind, își exprima dorința de a avea un loc sfânt, respectiv o troiță. Vecinii, Zamfira Tofan, Gheorghe Ciubotaru și familia Neculai și Elena Aurâtei au cedat o suprafață de teren. Ioan Ciocoiu a reușit să finalizeze construcția troiței, ridicată în cinstea tatălui său, în anul 1999, la data de 24 iunie 1999, părintele paroh Petru Munteanu a oficiat slujba de sfințire a troiței.

 „Vârsta înaintată a părinților Sfântului Ioan Botezătorul a arătat faptul că Harul lui Dumnezeu depășește legile firii. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este răspunsul rugăciunii, smereniei și credinței puternice a părinților. Cei care nu au copii, dacă se roagă mult îi vor primi. Nașterea pruncului a venit ca urmare a rugăciunilor Preotului Zaharia și a soției sale Elisabeta. Aceștia erau oameni drepți înaintea lui Dumnezeu, evlavioși și milostivi. La momentul vestirii nașterii, Arhanghelul Gavriil îi spune preotului Zaharia că numele copilului va fi Ioan. În limba ebraică acesta înseamnă Dumnezeu a avut milă. Din momentul începerii activității catehetice, Sfântul Ioan i-a îndemnat pe oameni să fie milostivi și să dăruiască milostenie celor săraci.”, a menționat părintele Mihai Meraru în scurt cuvântul de binecuvântare ținut la troiță.

Sfântul Ioan Botezătorul este numit Înaintemergătorul Domnului pentru că a propovăduit în pustia Iordanului botezul pocăinţei, al întoarcerii oamenilor la Dumnezeu. Botezul lui nu era însă botezul creştin, ci o pregătire pentru botezul creştin, după cum o recunoaşte el însuşi. El şi lucrarea lui au fost prezise de proorocii Vechiului Testament, proorocul Isaia şi anume, el a fost numit „glasul celui ce strigă în pustie”: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor.”

Brîndușa Dediu

go top