„Prin darurile făcute copiilor de către Sfântul Nicolae se cultivă o educație a dărniciei, a generozității… Ca să-i învățăm pe copii şi pe tineri să fie şi ei darnici, pentru că dar din dar se face rai. Adică, dăruind ce ai primit în dar sau dăruind pentru că şi tu ai primit în dar ceva, se transformă în comuniune, în bucurie. Fericirea aceasta când vezi că ai făcut bucurie unuia căruia i-ai oferit un dar este o fericire a comuniunii, o fericire a iubiri milostive, o fericire a iubirii smerite şi atunci Sfântul Nicolae este izvor de cultură a generozității, a dărniciei.” (Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României)
Sfântul Nicolae este sărbătorit în fiecare an pe 6 decembrie. Este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept. Cu o seară înainte, pe 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc ghetuţele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, care va trece pe la ei să le aducă daruri și mai ales dulciuri.
Sfântul Nicolae era blând, fără de răutate și smerit cu duhul, ferindu-se de îngâmfare. Sărmanilor le era tată; săracilor, milostiv; mângâietor celor ce plângeau, ajutător celor năpăstuiți și tuturor mare făcător de bine.
O sărbătoare plină de încărcătură duhovnicească. În cinstea ei, zeci de credincioși din comuna Săvinești au trecut pragul sfintei biserici „Sf. Voievozi” pentru a participa la Sfânta Liturghie închinată Sfântului cel blând și milostiv.
La Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, părintele Petru Munteanu a rostit un cuvânt de învățătură credincioşilor prezenţi în lăcașul de cult. Părintele paroh a evocat viaţa Sfântului, precum și perioada frumoasă în care ne aflăm, și anume, Postul „Darurilor”.
„Suntem în perioada cea frumoasă a postului, iar Postul Nașterii Domnului este numit Postul „Darurilor”. Acesta se referă la sărbătoarea care va încheia postul acesta și anume, Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Această sărbătoare este, de fapt, împlinirea postului. Ea ne arată marele dar pe care Dumnezeu ni-l face nouă, tuturor, prin întruparea Sa, prin nașterea Lui. Astăzi îl rugăm pe Sf. Ierarh Nicolae, care ne blagoslovește din icoana bisericii noastre, să ne ierte că deseori cădem în slabă credință sau în mare îndoială. Să ne ierte și să ne îndure și să fie cu noi așa cum a fost cu tot neamul creștinesc. Să ne învețe pe noi starea aceasta de milostenie pe care am trăit-o în copilăria sau în tinerețea noastră și să o dăm celorlalți.
A venit Sfântul și ghetuțele au fost puse la ușă și ne-a bucurat copilăria și viața. Să dăm și noi mai departe starea aceasta de ucenicie pe care Sf. Ierarh Nicolae ne-a dăruit-o nouă, ucenicia milostivirii și bunătății, a iertării și împăcării, a credinței și mântuirii. Înțelegem, astfel, că Sf. Ierarh Nicolae este cel mai mare prieten al nostru”.
Începând cu anul acesta, Sfântul Nicolae are troiță în Săvinești, în parohia păstorită de părintele Petru Munteanu. Pe strada Bistriței a comunei s-a ridicat semeață o troiță închinată Sfântului, în fața casei familiei Pristavu Nicolae. Alături de ei a fost și fiul lor, Marius Nicolae, împreună cu soția sa Mihaela și fiicele lor – Nicoleta, Maria, Paraschiva și Ilinca.
Fiind o familie de credincioși, iubită și respectată de comunitatea săvineșteană, Marius și Mihaela Pristavu au fost sprijiniți de mai mulți prieteni în demersul lor de a construi troița: Andronache Ion și Maria, Popa Maria, Avasâlcăi Săndina, Zbranca Neculai, Sandu Aurica, Plăcintă Costică, Trenchea Adrian și Natalia, Plăcintă Margareta, Florișteanu Florin și Crizantema, Iacob Victor și Delia, Negoiu Dorina, Crețu Tatiana, Drilea Viorel și Liliana, precum și Cucu Marcel.
Invitați la Slujba de sfințire a troiței au fost: părintele paroh Petru Munteanu, părintele Mihai Meraru, părintele Vasile Iulia și părintele Bogdan Stan.
Cuvântul de învățătură adresat la sfârșitul slujbei de sfințire a fost ținut de părintele Vasile Iulian, care a evidențiat minunile săvârșite de Sfântul Nicolae:
„Spune troparul Sfântului Ierarh Nicolae că a fost îndreptător credinței și chip blândeților, învățător al înfrânării. Așadar, Sfântul Ierarh Nicolae ne învață: credința fără de fapte moartă este. Sfântul Ierarh Nicolae a fost apărător al credinței în vremea secolului IV, când l a înfruntat pe Arie, când a apărut secta preotului Arie, care susținea că Iisus Hristos nu este fiu al lui Dumnezeu. A participat la Sinodul 1 Ecumenic organizat de Împăratul Constantin cel Mare, l-a înfrunta pe Arie acolo și cu această ocazie se stabilește și prima parte a Crezului pe care noi o rostim astăzi ca mărturisire de credință în Biserică. În al doilea rând, îl numim chip blândeților, pentru faptul că a fost un om de o bunătate extraordinară, înaintea oamenilor. S- a născut într-o familie de binecredincioși creștini, într-o familie înstărită, i-au murit părinții și a ales calea preoției, având un unchi preot. A fost hirotonit după aceea și episcop în cetatea sa.
Sigur, rămâne în memoria noastră spre pomenire vrednică această minune pe care o înfăptuiește ierarhul Nicolae ca episcop, și anume: se duce la casa unui tată care ajunsese la limita sărăciei, având trei fete, împingându le spre desfrânare, spre prostituție, ca să aibă cu ce trăi. Și lucrul acesta frumos și măreț pe care îl face ierarhul, Episcopul, este că se duce noaptea, neștiut de nimeni, în cetate, sare gardul acolo și, văzând fereastra deschisă, aruncă o pungă cu galbeni pentru a salva familia de acest păcat al desfrânării. Se întâmplă de trei ori lucrul acesta și a treia oară este descoperit chiar de către tatăl fetelor. Îi dă poruncă ierarhul Nicolae să țină ascunsă fapta aceasta de milostenie minunată. Dar tatăl spune în cetate ce bine și cât bine i-a făcut Sfântul Nicolae, rușinat fiind de ceea ce voia el să facă. Și de aceea, iată, ierarhul Nicolae este atât de iubit pentru bunătatea Sa. Sigur, noi îl numim astăzi făcător de minuni, pentru că sunt multe minunile pe care le săvârșește și-mi atrage atenția una dintre ele că a fost chemat de niște marinari cu corabia aflată în mijlocul mării, în furtună, și ierarhul i-a izbăvit pe aceștia și este considerat ocrotitorul marinarilor. Aici avem așa, cu aceasta închei, o istorioară frumoasă și anume că marinarii olandezi, care au fost cuceritori ai mărilor, l-au adoptat pe acest sfânt Nicolae, l-au așezat pe corăbiile lor, i-au așezat chipul, îi spuneau în limba olandeză Sinterklaas și, ajungând în America, acolo a fost adoptat în limba engleză de către populația de acolo, ca Santa Claus. Deci, moș Nicolaie, care este chipul bunătății și al blândeții, este de fapt Sfântul Ierarh Nicolae. Moș Crăciun, Santa Claus, în limba engleză, are de fapt tot chipul Sfântului Ierarh Nicolaie la bază. Deci, iată de ce el este chip al bucuriei și al milostivirii către oameni.
Înainte de a-i invita pe toți la agapa frățească, domnul Marius Pristavu a dorit să aducă mulțumiri și urări de bine preoților slujitori, ctitorilor, precum și celor prezenți la sfințirea troiței:
„Mulțumesc invitaților că sunteți alături de noi. Mulțumesc tuturor ctitorilor. Mulțumesc celor care au contribuit atât financiar, cât și spiritual. Să vă dea Dumnezeu multă sănătate și măcar de acum încolo să facem ceva unul pentru alții, pentru că și așa suntem înconjurați de războaie și de ură și de vrajbă. Aș vrea să citesc o poezie, care mie îmi place foarte mult, după care vă poftesc la ceva cald. Doamne ajută!
Tradițiile românilor de Sf. Nicolae
În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe iarna cu adevărat. În această zi, Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele deoarece Mos Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri. Copiii mai neascultători primesc lângă dar şi o nuieluşă să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor.
Conform tradiţiilor populare, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, îi ajută pe toţi cei nevoiaşi, orfanii şi văduvele, este stăpânul apelor şi salvează corăbierii de la înec, îi protejează pe soldaţi pe timp de război.
Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.