Troiţa lui Toma credinciosul

Aflăm astăzi de la bunicii noştri că vatra satului Săvineşti, aşezată în cea mai mare parte pe terasa de 19m de pe partea stângă a râului Bistriţa, avea, după unele documente, o populaţie de 140 locuitori în anul 1803. În anul 1845 populaţia creşte la 234 locuitori, iar în anul 1880 ajunge la 835 locuitori. Începând cu secolul XX populaţia a crescut mai mult, ajungând la 1837 locuitori în 1930, 2234 în anul 1941, 6500 în 1965 şi 7334 în 1972.

Această creştere s-a datorat natalităţii mărite, alimentaţiei, educaţiei sanitare, dar, în primul rând, sosirii în localitate a muncitorilor, specialiştilor din întreaga ţară ce lucrau pe Platforma chimică. Aceştia şi-au întemeiat familii şi au devenit săvineşteni.

Ca urmare a exploziei demografice din acest timp, vatra satului s-a extins spre localitatea Roznov, unde era teren agricol ocupat de culturi de hrişcă, secară, cânepă de fuior, in.

Astfel, în partea de răsărit a satului, în zona dintre şoseaua naţională Piatra Neamţ-Bacău, calea ferată paralelă cu ea şi calea ferată uzinală Săvineşti-Roznov au apărut grupuri de case noi, alături de câteva deja existente (Gheorghe Toma, Leuştean, Căpăţână, Munteanu, Popa ş.a.). Buni gospodari şi cu credinţă în Dumnezeu, au îmbrăţişat propunerea preotului paroh Petru Munteanu de a construi o  Sfântă Troiţă, prin forţe proprii, ca loc de rugăciune, închinare şi odihnă sufletească. Au cerut binecuvântare pentru începerea lucrului .

 Locul ridicării Sfintei Troiţe este pe pământul familiei Gheorghe şi Elena Toma şi al Aglaiei Căliman, la intersecţia străzilor Jderului, între cele două căi ferate, între Săvineşti şi Roznov.