Sf. Sfinţit Mc. Policarp, Episcopul Smirnei. În temniţă a născut fericita Teodora pre sfântul. Iar prea bunul Dumnezeu, care cunoaşte toate mai nainte, văzând că stăpânitorul voieşte să caute pruncul şi să-l crească, apoi să-l înveţe rătăcirea şi păgânătatea lui, a trimis pe îngerul Său în temniţă… Ca un fiu de mucenici, se sârguia cu toată osârdia să urmeze după putere, întru dragostea lui Dumnezeu şi întru toate faptele bune; apoi se nevoia spre a avea dragoste către toţi, smerenie, blândeţe, înfrânare şi întreagă înţelepciune, cum şi tot felul de fapte bune; dar mai cu osârdie iubea milostenia, încât din acea pricină s-a numit şi Policarp (Vieţile sfinţilor. VI, pp. 673, 675-676).
Sf. Gorgonia, sora sfântului Grigore, cuvântătorul de Dumnezeu. Sfânta Gorgonia a trăit în secolul al V-lea, fiind sora Sfântului Grigorie din Nazianz, creştină evlavioasă, care a petrecut o viaţă închinată lui Hristos, şi a fost măritată şi a avut fii şi fiice. Era vestită pentru dragostea ei de oameni şi pentru milostenie (Dicţionarul, p. 112) Nu numai pre bărbatul său, ci şi pre rodul pântecelui său, adică pre fiii ei şi pre fiii fiilor ei i-a făcut roade ale Duhului Sfânt cu sfătuirile sale cele de suflet folositoare (Vieţile sfinţilor, VI, p. 706).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român