Cornul de pădure

Cornul de pădure este un arbust originar din Asia, are denumirea de Cornus mas si este cultivat cu succes si la noi în ţară pentru aspectul ornamental al acestuia, dar mai ales pentru beneficiile fructelor sale. Frunzele sunt ovale, de un verde intens, cu nervuri longitudinale bine evidenţiate. Florile sale sunt galbene, mici si înfloresc la mijlocul lunii martie, iar fructele (coarnele) sunt rosii, se recoltează în luna septembrie si au proprietăţi terapeutice deosebite.
Coarnele au un gust dulce-acrisor, astingent, asemănător puţin cireşelor amare si un efect diuretic. Cantitatea de vitamina C din aceste fructe o depăseste pe cea din lămâi sau din măcese. Sunt o sursă bogată de vitamine (A, B1, B2, C), dar si de minerale, pectine, tanin, acizi organici. Conţin potasiu, magneziu, fier si calciu, aceste minerale fiind foarte importante pentru menţinerea sănătăţii organismului. Coarnele au proprietăţi diuretice si antiinflamatorii, de aceea sunt fructe care îmbogăţesc procesele metabolice din organism, normalizează tensiunea arterială, calmează durerile de cap, ameliorează inflamaţiile venelor, guta, previn scleroza multiplă, îmbunătăţesc digestia. Una din cele mai importante proprietăţi ale acestor fructe este de stopare a scaunelor moi, sunt recomandate în cazuri de diabet zaharat deoarece ajută la scăderea zahărului din sânge, ajută în tratamentul paraziţilor intestinali, crampelor, icterului, afecţiunilor ficatului si bolilor gastro-intestinale în general.
Din fructele cornului se poate face compot, dulceaţă, gem, sirop, jeleu, marmeladă, vin, lichior si se folosesc la murături.
Sirop din coarne – se prepară din 3 kg de fructe, 2 kg zahăr si 1 litru de apă. Coarnele se spală, se strecoară, se pun la fiert până se obţine un sirop destul de gros. Nu se adaugă lămâie, deoarece fructele au un gust acrişor si conţin suficientă vitamina C.
Compot din coarne – se prepară din 500 g fructe, o linguriţă de vanilie, 2 litri de apă, 250 g de zahăr. Se spală fructele şi se curăţă de sâmburi, se topeşte zahărul în apă la foc mic, se adaugă coarnele, se fierb 10 minute, apoi se pun în borcane sterilizate şi se închid ermetic.
Dulceaţa din coarne – se folosesc 1 kg de fructe, 1 kg de zahăr şi 1 lămâie pentru aromă. Se spală coarnele şi se îndepărtează sâmburii. Se amestecă fructele curăţate cu zahărul, se lasă la macerat 5-6 ore şi se pun la fiert la foc mic până ce dulceaţa se leagă, apoi se adaugă zeama de lămâie. Se pune în borcanele sterilizate în prealabil şi se închid ermetic.
Ceai din coarne – se prepară din 250 ml de apă, 2 linguriţe de fructe şi se fierb 15 minute la foc mic. Se pot consuma trei căni de ceai pe zi.
Străbunicii noştri foloseau fructele de corn şi uscate pe toată perioada iernii. Lemnul de corn era foarte căutat pentru cozile de unelte. Frunzele, florile, fructele şi coaja de corn le foloseau la vopsitul diferitelor ţesături în nuanţe de roşu, galben, cafeniu şi negru. Frunzele de corn le fierbeau cu frunze de mălin, iar decoctul obţinut îl foloseau contra viermilor intestinali, iar coaja de corn contra gălbinării.
Sănătate maximă!

lulia Romedea