Sfântul Prooroc ilie Tesviteanul – unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament

Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul reprezintă una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică. Este celebrat, la data de 20 iulie, de Biserica Ortodoxă Română ca un mare făcător de minuni si aducător de ploi în vreme de secetă.
Numele Ilie (alternativ Elie) în limba română provine de la numele ebraic Eliyah (Eliiah), ceea ce înseamnă ‘Al cărui Dumnezeu (El) este YHWH’.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului. El a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.
Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce O flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.
Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui Ilie în cărţile numite Regi, de unde aflăm că Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul CU secetă, dacă nu va lepăda credinţa în zeul Baal. Şi pentru că regele, împreună CU poporul lui Israel, au nesocotit cele vestite de Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani şi jumătate.
Sfântul Ilie a fost nevoit să se ascundă de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Potrivit tradiţiei locului, aici se află peştera în care Sfântul Ilie Tesviteanul a stat trei ani şi şase luni, înainte de a urca pe Muntele Sinai. în peştera Sfântului Ilie se păstrează icoana acestuia, în care sfântul este înfăţişat ca fiind hrănit de corbi. „Şi a zis Domnul către Ilie: «Du-te de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo!» Şi a plecat Ilie şi a făcut după cuvântul Domnului; s-a dus şi a şezut la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului”, se scrie în Vechiul Testament.
Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune regelui să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel, unde să se roage lui Dumnezeu mai întâi prorocii lui Baal, iar apoi el. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal, reuşind să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu reuşiseră să facă.

Peştera profetului Ilie, Muntele Carmel, Israel

Sfântul si Marele Prooroc Ilie l-a abordat în chip direct purtând O aprigă luptă pentru dreapta credinţă a poporului care prin exemplul mai marilor săi era târât în idolatrie. La cuvintele Profetului, O secetă groaznică se abătu atunci asupra pământului: totul fu secat, devastat, ars; bărbaţii, femeile, copiii, animalele domestice si animalele sălbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau si nimic nu scăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu, cu speranţa că foametea va face pe poporul lui Israel să se căiască si să se întoarcă la credinţă.
Din porunca lui Dumnezeu, Proorocul s-a acoperit cu o piele de oaie si învesmântat cu piele de viţel părăsi ţinutul lui Israel si se duse la râul de Chorrath (Kerrith), aflat dincolo de Iordan (după tradiţia bisericească, în acest loc a fost ridicată apoi mănăstirea Hozeva, care mai există si astăzi, si unde a trăit si Sfântul Ioan Iacob Hozevitul). Corbii îi aduceau pâine şi carne, iar apă bea din pârâu. Hrana era adusă de la Templul din Ierusalim, locul unde se aduceau jertfe de pâine şi de carne. Pâinea unită cu carnea preînchipuia, astfel, Sf. Euharistie, Trupul Domnului.
Când cascada secă, Dumnezeu îsi trimise slujitorul său la Sarepta din Sidon, lăsându-l să vadă de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi încă o dată în el milă. Ilie ajunse la O văduvă săracă, păgână, care aduna lemne pentru a coace pâine pentru ea si fiul ei. în ciuda sărăciei, ea puse înainte de toate datorate ospitalităţii si îndată ce Proorocul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cu făina si uleiul pe care le mai avea. Primi fără întârziere răsplata ospitalităţii sale: la cuvântul Proorocului, covata sa cu făină si ulciorul cu ulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la această văduvă, când fiul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu că ar fi adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie îl luă pe copil, îl urcă la etaj acolo unde locuia el si, după ce a suflat de trei ori asupra trupului neînsufleţit chemându-l cu strigăte puternice pe Dumnezeu, el îl înapoie pe tânărul băiat viu mamei sale, profeţind astfel învierea morţilor.
Ajuns, prin râvna sa, pe culmea cea mai de sus a virtuţii, Sfântul Prooroc Ilie nu a trecut la cele veşnice, ci a fost ridicat la cer fiind considerat demn de a vedea faţă în faţă slava Dumnezeului întrupat, alături de Moise si de cei trei Apostoli în ziua Schimbării la Faţă (cf. Matei 17).
Sfârsitul lui Ilie este prezentat ca o minune care s-a petrecut cu puterea lui Dumnezeu, pe Care Ilie L-a slujit cu multă autoritate. Se spune că, simţind el că zilele pe pământ sunt numărate, si-a ales ca succesor pe Elisei. Atât de mare a fost personalitatea lui, încât Domnul i-a făcut această favoare, de a se muta din viaţa aceasta pământească la viaţa cea cerească, fără a trece prin poarta morţii. Este a doua personalitate a Vechiului Testament care s-a înălţat cu trupul la cer. Minunea a fost văzută de către ucenicul său, iar el s-a înălţat la cer pe o căruţă de foc trasă de cai înaripaţi.
Cinstirea Sfântului Ilie în tradiţia populară
În tradiţia populară, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor si a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinţă si curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat si erou al credinţei. Oamenii cred că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruţa lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu în slujba binelui.
Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante medicinale, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată era utilizată în scopuri terapeutice. Tot în această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor.
Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
În ziua de Sfântul Ilie nu se lucrează, nu se coase, nu se spală si nu este bine să te cerţi cu cineva. Se spune că proorocul îi pedepseşte pe cei care nu cinstesc această zi şi trimite fenomene meteo precum ar fi trăznete, ploaie, grindină, care ar putea distruge recoltele.
Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.
Sărbătoarea Proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.
În special, în ziua praznicului, toţi care cred în puterea acestui sfânt, mare făcător de minuni, invocă ajutorul lui: „Ne rugâm ţie, Sfânt Ilie, cel care ai fost ridicat la cer într-un car de foc, învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului în timpul Schimbării Lui la Faţă, acum sălăşluind în lăcaşurile Raiului si stând în faţa tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi, păcătoşii şi nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în faţa sfintei tale icoane şi cu umilinţă alergăm către mijlocirea ta. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinţei, al izbăvirii de păcate, şi cu Atotputernica Sa bunăvoinţă să ne ajute să ne îndepărtăm din calea păcatului, îndrumându-ne spre lucrul bun. Să mijloceşti pentru noi Sfinte Ilie să fim sănătoşi, noi, copiii şi părinţii noştri. Să ne ajuţi să fim de folos aproapelui nostru când acesta este la ceas de boală, de cumpănă sufletească şi sufocat de datorii. Ne rugăm ţie, Proorocule Făcător de Minuni, să-i îndepărtezi din calea noastră şi a familiei noastre pe cei care nu ţin seamă de rânduielile Sfintei Biserici şi de poruncile Domnului. Amin!”

Diac. Dimitriu Sîrghie Daniel- ,,Parohia Înălţarea Domnului”-Paşcani