1 aprilie, Maria Egipteanca; Ziua păcălelilor, Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie, Maria Egipteanca; Ziua păcălelilor, Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie

Zi destul de slab reprezentată în calendarul popular, 1 aprilie înregistrează prescripţii valabile pentru calendarul agricol. Mai târziu este menţionată şi apariţia zilei păcălelilor, fără a constitui totuşi un element autentic al calendarului popular. 

Cuv. Maria Egipteanca. Viaţa acestei femei – un exemplu extraordinar de înnoire sufletească – a fost scrisă de patriarhul Ierusalimului, Sofronie. Un monah îmbunătăţit dintr-o mănăstire din Palestina, pe nume Zosima, cuprins de dorinţa de a cunoaşte viaţa părinţilor pustiei din preajma Iordanului, şi-a părăsit locaşul nevoinţelor sale şi a mers până dincolo de Iordan. În pustia cea mai adâncă o întâlneşte pe Cuvioasa Măria şi află cele despre viaţa sa (Dicţionarul, p. 186). „Şaptesprezece ani şi mai bine am făcut desfrânare în popor, nu pentru daruri sau pentru oarecare plăţi, ci aceasta o socoteam: ca pre mai mulţi să fac să alerge la mine în dar şi să-mi împlinească pofta cea trupească… Dar socotesc că Dumnezeu căuta pocăinţa mea, El care nu voieşte moartea păcătosului, ci aşteaptă cu îndelungă răbdare întoarcerea” (Vieţile sfinţilor, VIII, pp. 20-21, 24).

Cuv. Macarie Mărturisitorul. Cuviosul Macarie – egumenul locaşului de la Pelichit, pe vremea împărăţiei lui Leon Armeanul şi, după el, a lui Marcel Travlul, a pătimit în temniţă pentru sfintele icoane şi în munci şi în izgonire s-a sfârşit (Vieţile sfinţilor, VIII, p. 50).

Sf. Mc. Gherontie. Sf. Mucenic Gherontie s-a sfârşit prin sabie pentru Hristos (Vieţile sfinţilor, VIII, p. 50).
Tradiţii: Măria Iteanca a fost o păcătoasă, care, aflându-se în corabie pe mare tocmai când se întâmplase şi Mântuitorul Iisus Hristos, l-a rugat s-o ierte de păcate e ci şi el a iertat-o (Speranţia, VII, f. 260). ♦ A fost o păcătoasă de la vârsta de doisprezece ani. Mai târziu a ajuns sfântă. A stat în pustiu patruzeci de ani de pocăinţă (Speranţia, V, f. 153 v). ♦ Măria Iteanca a fost o femeie desfrânată în tinereţe dar s-a pocăit şi Dumnezeu a iertat-o. Ajunsese în urmă aşa de sfântă, că trecea pe deasupra Iordanului la doi metri înălţime, dusă de îngeri (Speranţia, VI, f. 210 v).
Se ţine pentru păcate (Speranţia, III, f. 171). ♦ Se ţine pentru ispite (Speranţia, VIII, f. 289). ♦ Ziua nebunilor, ziua păcălelilor: Se obişnuieşte să se spună minciuni (Ghinoiu, 1997, p. 223). ♦De zi întâi april se fac glume, se amăgesc unii pe alţii spunându-şi fel de fel de lucruri mari neadevărate, care pe urmă se rectifică, zicând că-i 1 april! (Niculiţă-Voronca, II, p. 122).

Apărător de rele şi durere: Se ţine pentru că cei ce o lucrează ar suferi de lovituri, sminteli, el şi ai lui, vitele şi păsările lui (Speranţia, I, f. 365 v).

Despre muncile câmpului: În ziua de Măria Egipteanca se sădesc pomii (Gorovei, 1995, p. 198).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român