Amintiri superbe

Numele meu este Roxana și am fost voluntar la tabăra de creație organizată în anul 2016 de Fundația împreună pentru Solidaritate Socială.
Câteva cuvinte despre mine…
Am absolvit facultatea de psihologie în 2015 și îmi doream foarte mult să îmi dezvolt o carieră în domeniu. În același timp îmi doream să călătoresc, să vizitez o altă țară, să întâlnesc persoane noi.
SEV
În concluzie m-am gândit că un program SEV ( Serviciul European de Voluntariat ) este o oportunitate extraordinară; am căutat un proiect care să se potrivească cu studiile mele, am aplicat la acele stagii pe care le-am considerat potrivite pentru mine, la unele fiind acceptată, la altele nu, dar nu am renunțat nicio clipă la visul meu.

Astfel am ajuns să locuiesc în Spania, în orasul Leon din regiunea Castilla y Leon.
Sunt aici de doar 2 luni ( din cele 10 pe care le am de realizat ) dar am avut ocazia să cunosc oameni minunați, oameni care îmi vor rămâne în suflet pentru toată viața, să învăț spaniola, să lucrez cu copii, să trăiesc experiențe frumoase și prin toate acestea să mă cunosc pe mine din ce în ce mai mult.
Ce fac?
Fac parte din proiectul Asociatiei Auryn împreună cu alți doi voluntari, o fată din Franța și un băiat din Italia. Oferim sprijin școlar și organizăm diferite activități pentru copiii și tinerii imigranți din cartierul în care locuim. În timpul liber socializăm, râdem, ne distrăm și construim amintiri frumoase.
Care au fost gândurile cu care am venit aici?
În primul rând m-am gândit că o să fie foarte cald, că în sfârșit am scăpat de frigul din România; mă așteptam să mă adaptez foarte greu cu oamenii și cu limba, având în vedere că nu am mai fost plecată niciodată din țară, iar datorită faptului că trebuia să locuiesc cu doi oameni străini, îmi făceam anumite griji în legătură cu diferențele interculturale.
Cum a fost?
Vremea nu a fost așa cum mă așteptam; nu e atât de cald aici. Am fost nevoită să vorbesc cu părinții mei să îmi trimită haine de iarnă. Spaniolii sunt oameni foarte primitori, zâmbesc și îmbrățișează mai mult decât o facem noi, românii; petrec mult, sunt persoane foarte vesele iar siesta este un lucru destul de important pentru ei.
Cei de la asociația unde sunt voluntar m-au primit cu brațele deschise și au făcut tot posibilul ca eu să mă integrez cât mai bine. Ceilalți doi voluntari cu care lucrez și locuiesc sunt niște persoane extraordinare, toți trei vorbim engleza și spaniola, comunicarea fiind relativ ușoară.
Au trecut 2 luni de când sunt aici. Timpul trece foarte repede. În tot acest timp am descoperit că îmi place să lucrez cu copii, am aflat cât de ușor mă adaptez la situațiile noi și care sunt atuurile și punctele mele slabe, unde întâmpin probleme și ce trebuie să îmbunătățesc la mine. Am vizitat câteva orașe din Spania și încă mai am foarte multe de vizitat, lucru pe care am de gând să-l fac în cele 7 luni care mi-au mai rămas.

Roxana Aghergheloae