Spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Mergi adesea la morminte, o, frate, şi la cimitire! Că dacă adesea vei merge acolo, atâta înţelepciune ai a te învăţa, încât toate şcolile filosofice din lume mai mult nu te pot învăţa!”
Creștinilor, cimitirul este facultatea facultăţilor şi şcoala şcolilor. Că, auzi ce zice Sfântul Ioan Gură de Aur: „Mergi la cimitire, o, frate, că acolo este şcoala cea mai înaltă a sufletelor, care ne vorbeşte despre Dumnezeu!”
Isus, fiul lui Sirah, spune: “Fiule, adu-ţi aminte de cele mai de pe urmă ale tale şi în veac nu vei greşi”.
Sfântul Ioan Damaschin zice: „O, moarte, mai bine te-am numi pe tine viaţă, că cel ce pururea cugetă la tine, pururea viază”.
Marele Vasile zice: „Şi Solomon, iubitorul de înţelepciune, dacă n-ar fi uitat moartea, nu-l biruiau femeile, să ajungă de batjocura lor, să le facă şi capişte, să se lepede de Dumnezeu şi să se închine la idoli”.
Spune Sfântul Efrem Sirul: „Bărbatul mustrat de conştiinţa sa pentru păcate, foarte tare se teme de moarte, iar omul drept aşteaptă moartea ca pe o mare sărbătoare!”
Spune dumnezeiescul Părinte Ioan Gură de Aur: „Nimeni din oamenii care îşi aduc aminte de gheenă, nu vor ajunge în gheenă!” și „Du-te, omule, la mormânt; stai acolo şi cugetă la cel ce a murit, că mâine, să ştii că şi tu te vei face ca el”.
Zice şi Sfântul Efrem Sirul: „De ce părăsim noi gândirea la Dumnezeu, citirea Scripturilor, mergerea la biserică, cugetarea la gheenă şi la moarte, care vine pe neaşteptate? Pentru că ne aruncăm în marea cea tulbure a veacului acestuia, ne aruncăm în nemărginire, ca să moştenim veacurile şi vine moartea şi ne găseşte nepregătiţi!”
Când a fost întrebat Marele Vasile de filosoful Eubul din Alexandria: „O, Vasile, care-i cea mai mare înţelepciune în lumea creştină?” Aţi auzit ce-a spus? „De-a pururea să vedem moartea înaintea noastră”.
Preot Ciprian Ungureanu