De ce aprindem candela?

Candela ne întâmpină la intrarea în fiecare biserică, candela ne luminează colţul de rugăciune de acasă, candela ne luminează chipul atunci când ajungem în faţa icoanei unui sfânt, candela luminează lin, candela mângâie şi odihneşte sufletul, candela face parte din cultul liturgic ortodox, contribuind la îmbogăţirea etosului creştinesc.

Cuvântul “candelă” vine de la greacescul “kandila”, însemnând “lampa veghetoare”. Această aduce aminte creştinului că trebuie să privegheze neîncetat, neştiind când va veni Mirele Hristos, spre a-l pofti în cămara Să de Nuntă.

Ce este şi cum se foloseşte candela ?

Ce este însă candela? De cele mai multe ori, candela se prezintă sub formă unui vas cu ulei, pe suprafaţa căruia, o micuţa pluta susţine un fir de bumbac ce se aprinde şi arde lin. Firul gros de bumbac trage uleiul din vas, arzând tot timpul o flacăra de aceeaşi intensitate. Când nivelul uleiului scade foarte mult, candela se poate stinge, motiv pentru care uleiul se completează periodic.

Din evlavie şi dragoste faţă de cele sfinte, creştinii închină lui Dumnezeu cele mai bune lucruri, de cea mai bună calitate, precum înainte, ei închinau lui Dumnezeu primul rod al oricărei lucrări omeneşti. Astfel, după putinţă, în candelă se pune un ulei de bună calitate, neranced şi curat. De asemenea, vasul să fie unul bun şi bumbacul să fie natural, că să ardă fără fum şi lin.

Candela se aşează în faţă unei sfinte icoane, pe o măsuţă, ori atârnată de un suport fixat în perete. În biserică, candelele atârnă la mai toate icoanele mari, în special la cele de pe catapeteasma, cât şi la altele mai alese, aşezate în pronaos sau naos. De asemenea, o candelă arde neîncetat pe Sfânta Masă şi o altă la Proscomidiar, în Sfântul Altar. Uneori, pe Sfânta Masă se pune un sfestnic cu şapte în braţe cu cupe, în fiecare punându-se câte o candelă.

Casa creştinului, primitor al harului Sfântului Duh, în Sfânta Taină a Nunţii, devine biserica a lui Hristos. Prin urmare, şi casele au un colţ de rugăciune, cărţi sfinte, tămâie şi căţuie, lumânări şi icoane, şi bineînţeles, o candelă. Candela este folosită în biserici şi în case. Fiecare casă are candela ei. Unde se ţine candela? Aceasta se pune într-un loc curat al casei, adesea acolo unde se fac cele mai multe rugăciuni.

Cum şi la ce foloseşte candela? Ea ne ajută în primul rând la adunarea minţii şi la odihnirea gândurilor. Lumina lui Hristos luminează tuturor, ne spune adesea Biserica. El este Răsăritul cel de Sus, care a răsărit Lumii lumina Învierii şi a Împărăţiei Sale. În Biserica de Răsărit, totul este lumina, căci în toate transpare Hristos, Lumina lumii.

Cum curăţăm candela şi ce facem cu uleiul din ea?

Cuviosul Paisie Aghioritul, într-unul dintre cuvintele sale duhovniceşti, spune femeilor de astăzi: “Odinioară, femeile aveau mare evlavie. Niciodată nu spălau candela, ci o curăţau cu mare grijă. Nu aruncau la gunoi uleiul învechit din ea, căci acela era primit că o mare binecuvântare, fiind sfinţit de mulţimea rugăciunilor săvârşite în faţă ei.”

Uleiul de la candelă este sfinţit. Candelele din biserici, care ard la Sfintele Icoane ori la Sfintele Moaşte oferă credincioşilor ulei sfinţit, drept binecuvântare. Nu de puţine ori s-a dovedit că uleiul din candelă sfinţilor are puteri tămăduitoare, vindecând mulţime de neputinţe. Rugăciunile credincioşilor şi prezenţa sfinţilor, în icoane şi moaşte, duc la încărcarea acelui ulei cu binecuvântarea lui Dumnezeu.

Adesea am văzut cum părinţii şi călugării de pe la biserici şi mănăstiri iau din candela sfinţilor şi dau unor credincioşi mai bolnavi sau tuturor celor ce îşi doresc. Sfântul Nectarie Taumaturgul are Moaşte la Mănăstirea Radu Vodă, în Bucureşti. Aici, mulţime de credincioşi vin să ia ulei din candela sfântului. Această se petrece la multe mănăstiri şi biserici.

Văzând astfel puterea tămăduitoare a uleiului din candelă şi evlavia creştinilor faţă de acesta, nu se cade să spălăm la întâmplare candela, să aruncăm uleiul la chiuvetă sau să îl ştergem cu o cârpă pe care mai apoi să o aruncăm. Se cade să curăţăm cu evlavie candela, iar cele cu care o ştergem să le ardem, împreună cu alte miruri sau flori uscate, de peste ani, cenuşa aruncând-o mai apoi într-un loc curat.

Sânziana Z.