Când ne însemnăm cu Sfânta Cruce?
Orice rugăciune, orice lucru, orice mişcare din viaţa noastră trebuie să se înceapă cu Sfânta Cruce. Suntem însă datori să ştim cum să ne însemnăm corect pe noi cu Crucea Domnului. Aşadar, semnul Sfintei Cruci îl facem când:
-Ne trezim dimineaţa şi dorim să începem sfânta rugăciune;
-Înainte şi după masă;
-Înainte de a ieşi din casă;
-La începerea şi la sfârşirea oricărui lucru;
-Când trecem pe lângă o răstignire sau pe lângă o biserică;
-Când ne simţim rău şi invocăm ajutorul lui Dumnezeu;
-Când mărturisim, înaintea lui Dumnezeu şi a sectanţilor;
-Când intrăm în biserică şi când ieşim, în timpul serviciului divin din biserică;
-Seara, înainte şi după rugăciunile de seară.
Cum săvârşim Semnul Sfintei Cruci?
De importanţă majoră este modul în care ne facem noi semnul Sfintei Cruci. Trebuie de ştiut că făcându-ne în bătaie de joc Semnul Sfintei Cruci, nu o folosim ca armă împotriva diavolului, dimpotrivă spre osândire. Ea, făcută în bătaie de joc nu ne poate mântui.
Când ne însemnăm cu Semnul Sfintei Cruci, unim primele trei degete de la mâna dreaptă în una, iar cele două mici le strângem strâns în palme. Cele trei degete mari adunate în una, simbolizează Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită. Cele două degete strânse în palmă ne aduc aminte de cele două firi a Domnului nostru Iisus Hristos, adică, Dumnezeu adevărat şi om adevărat.
După ce am strâns degetele, le ducem la frunte, apoi jos, la burtă (la buric), ridicăm mâna şi o ducem la dreapta, apoi la stânga, rostind: „În numele Tatălui (la frunte), şi al Fiului (la burtă), şi al Sfântului (la dreapta) Duh (la stânga). Amin”.
Semnul Sfintei Cruci, făcut în modul dat ne aduce aminte totodată şi despre faptul că Hristos (la frunte) s-a coborât din ceruri pe pământ, unde s-a răstignit, apoi s-a coborât la iad (ducem mâna la burtă), s-a înălţat la ceruri, unde şade de-a dreapta Tatălui (ridicăm mâna la dreapta) şi iarăşi va să vină cu slavă să judece vii şi morţii (la stânga). La sfârşit zicem Amin (aşa să fie), pecetluind cuvintele noastre, şi mărturisind că suntem de acord cu această învăţătură.
De ce purtăm Semnul Sfintei Cruci?
Fiecare creştin ortodox este dator să poarte Semnul Sfintei Cruci asupra sa. Troparul de la Taina Sfântului Maslu spune: „Doamne, armă asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat-o nouă, că se scutură şi se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei, că morţii a sculat şi moartea a călcat…”.
Un creştin fără de Cruce la gât este ca un soldat care a plecat la război fără de armă. După cum spune Sfânta Scriptură lupta vine nu împotriva trupului ci împotriva duhurilor întunericului. Deci, cea mai potrivită armă pentru lupta noastră cu dracii rămâne cinstita Cruce pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos şi prin care a fost omorâtă moartea cea semeaţă.
La Înfricoşătoarea Judecată a Domnului nostru Iisus Hristos, Mântuitorul nostru îi va vedea pe cei însemnaţi cu semnul Său, pe când pe cei ce nu vor purta semnul Fiului Omului, vor fi alungaţi în focul cel mai din afară unde va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
Preot Ciprian Ungureanu