Sfântul Andrei – ”Cel întâi chemat”

„Sfântul Apostol Andrei a fost „cel întâi chemat“ la apostolie (misiune) de către Mântuitorul Hristos şi, la rându-i, a chemat pe mulţi la dreapta credinţă, într-o bogată activitate misionară ce l-a purtat până la gurile Dunării de Jos. Tradiţiile locale legate de cultul Sfântului Andrei au îmbogăţit tezaurul popular românesc, păstrându-se, din generaţie în generaţie, până astăzi. Pentru că strămoşii noştri geto-daci au primit cuvântul Evangheliei şi au fost botezaţi de Sfântul Apostol Andrei, îl cinstim ca ocrotitor şi cel dintâi părinte spiritual al românilor.” Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români, pentru că Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor. Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat ca cel care a creștinat poporul român. Nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele sfântului. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.
Sfânta Liturghie de la Parohia ”Sfinții Voievozi” din Săvinești, a fost săvârșită de părintele paroh Petru Munteanu, având alături credincioși din enorie, dar și din alte zone.
După citirea pericopei Evanghelice cuvântul de învățătură a fost ținut de tânărul teolog Flavius Ștefan Popa, care a menționat:
„Sărbătoarea de astăzi, cinstirea Sfântului Apostol Andrei, reprezintă pentru Biserica noastră o lecție importantă de istorie, pe care noi nu trebuie să o uităm niciodată. Sfântul Apostol, martor al Teofaniei de la Botezul Mântuitorului Iisus Hristos, a fost primul chemat de Domnul, alături de Sfântul Petru, fratele său, să meargă împreună cu Fiul lui Dumnezeu și să propovăduiască credința creștină.
După Cincizecime, Sfântul Andrei a fost rânduit să întemeieze biserici și comunități de credință în Elada (Grecia) și Sciția, un teritoriu situat între Dobrogea de astăzi și sudul Ucrainei. Pentru că a fost apostol, el a hirotonit episcopi, preoți, și a dat naștere primelor comunități de credință. Poporul român s-a născut cu două certificate: cu cel de naștere, după unirea dacilor cu romanii, și cu cel de botez, pentru că originea credinței noastre este de origine apostolică.
Ca un fapt cu totul deosebit observăm evlavia pe care poporul român a avut-o pentru Sfântul Andrei. În 1994, la Iași, cu prilejul hramului Sfintei Parascheva, peste 1 milion de pelerini au venit să se închine la capul Sf. Andrei, adus din Patras. Biserica noastră amintește acest moment în calendar, și de peste 25 de ani, în fiecare an înainte de sărbătoarea Ocrotitoarei Moldovei, la Iași este cinstit Ocrotitorul României.”

La finalul Sfintei Liturghii părintele Petru Munteanu i-a felicitat pe cei care poartă numele Sfântului Andrei, dar nu a uitat-o nici pe doamna Geta Lupoi, care se ocupă de pangarul bisericii de 20 ani, iar zilele acestea a mai adăugat un an la buchetul vieții, ocazie cu care îi transmitem și noi La mulți ani!.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei.

Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat a fost originar din Betsaida, oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea. A fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona. A fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. La îndemnul învăţătorului său a mers împreună cu Ioan, fiul lui Zevedeu, să caute pe Acela despre care Înaintemergătorul spunea că este ‘Mielul lui Dumnezeu’. Sfântul Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X. Aceasta poartă numele de Crucea Sfântului Andrei.

Troițele sunt un manifest al cinstirii deosebite pe care a acordat-o mereu credinciosul principalului semn creştin. În parohia păstorită de părintele Munteanu sunt construite 35 de troițe, iar enoriașii spun că nu se opresc la acest număr. Își doresc ca fiecare să aibă ridicată o troiță la poartă.

Pe ulițele satului se întâlnesc troițe pentru ca omul care iese din spaţiul familiar, și nu numai, să se închine şi să rostească o rugăciune pentru sprijin. Iar la întoarcerea acasă să spună o rugăciune de mulţumire pentru ajutorul dat.
Astfel, fiecare sărbătoare are dublă însemnătate pentru credincioșii săvineșteni.

În anul 2017 a fost construită prima troiță închinată Sfântului Andrei, de către familia Chetreanu, iar în anul 2019, în fața bisericii Sf. Voievozi se înălța semeață cea de a doua troiță, în cinstea „celui întâi chemat”, de către familia doamnei Irina Popa.
Familia Chetreanu, așezată prin părțile locului de 12 ani, a avut un vis, în care li se spunea că trebuie să ridice o troiță închinată Sf. Andrei, ”într-un loc anume”, după cum a povestit domnul Chetreanu.
„Într-o noapte am visat o stea care mi-a apărut din cer, după care mi s-a arătat o troiță simplă, într-un loc anume și cu un sfânt anume. Dar cei din jurul meu îmi spuneau că e doar un vis, să nu-I dau mare importanță. A trecut ceva timp și, discutând cu părintele Munteanu, am hotărât să fac o troiță. Doream să fac întocmai ca în acel vis, să o ridicăm chiar la Piatra Șoimului (jud. Neamț), pe o anumită stradă, pe care nu există nicio troiță. Dar nu am reușit, nu am primit înțelegere și aprobare. Dar, după ce am avut un accident de muncă, era să îmi pierd o mână, și mi-am revenit, mi-am spus că trebuie să fac această troiță. Am început să vorbesc în stânga, să vorbesc în dreapta, ca să fac troița respectivă, s-o cumpăr de pe internet. Era o troiță de lemn sculptată, nu era o troiță scumpă, de marmură sau altceva. Noi am făcut troița toată, și-i făcută dintr-un singur lemn, deci nu din mai multe, îi croită dintr-o singură bucată de lemn. Mulțumim Bunului Dumnezeu că am reușit și anul acesta să ne adunăm în jurul Sfântului, aici la troița închinată lui.”

Troița construită de familia Chetreanu se află în curtea ”Școlii Vechi”, după cum este cunoscută în zonă, care anul acesta a intrat pe un nou făgaș, această clădire, după lucrări de renovare și reconstrucție, va deveni centru de zi pentru persoane vârstnice.

La mulți ani, Andrei și Andreea!
Aproximativ 700.000 de români, dintre care 352.496 bărbați și 340.406 femei, își sărbătoresc onomastica astăzi, 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.
Din totalul româncelor, 286.592 poartă numele de Andreea, 25.397 – Andra, 20.973 – Andrea. De asemenea, 7.084 de femei se numesc Andreia, iar alte 354 – Andruța și Andrușa.
Majoritatea bărbaților, respectiv 331.475, poarta numele Andrei. Alți 12.200 se numesc Andras, 3.262 – Endre, iar 4.212 – Andreeas sau Andreas.
Totodată, 681 de bărbați poartă numele de Andreiu, 13 – Andrușa și Andruța, iar alți 23 se numesc Andries, potrivit datelor statistice.

Brîndușa Dediu