Sfânta sărbătoare a Înălţării Domnului la cer este înmiresmată de parfumul suav al florilor de salcâm, o sărbătoare în care cu toţii primim binecuvântarea dumnezeiască. Ce bucurie mai mare poţi simţi atunci când vorbeşti despre eroii satului, poţi să aşezi o floare la mormântul eroilor sau să aprinzi o lumânare. Am învăţat de la bunici că acestea sunt lucruri sfinte pe care trebuie să le păstrăm cu pioşenie.
Dragostea de patrie este viața, fericirea pe care o simți trăind în credința creștină, muncind și făcând bine semenilor tăi. E sănătatea ta, orizonturile acestui pământ, cerul curat cu miros de fân și parfum de flori, seninul nopților cu stele, sclipirile stropilor de rouă de pe iarba înverzită în diminețile de primăvară când razele soarelui vin să le răpească în sus către văzduh. E bunătatea din inima ta, dăruirea vieții tale celui ce suferă chinul de neputință, când este răpus de o boală.
Dragostea de patrie înseamnă să te sacrifici, să dai TOTUL pentru țară, înfăptuindu-i idealurile, trăind în credință, adevăr și dreptate.
E dragostea față de criptele și crucile din cimitire, de troițele împânzite în fața bisericilor, la mănăstiri ori pe la răscruci de drumuri, ca să ne amintească nouă de ocrotirea lui Dumnezeu și eroismul poporului în luptele cu dușmanii.
E amintirea plină de pioșenie, dar și mândria că te tragi din acești eroi care ți-au lăsat această glie pentru veghere și încrederea că vei transmite pentru veșnicie urmașilor tăi tezaurul sufletesc pe care îl are Neamul tău românesc. E dragostea de limba mamei care te-a născut, de munca și bucuria oamenilor, de tot ce vezi și auzi în jurul tău, de cinstea, corectitudinea și caracterul compatrioților tăi.
Eroii neamului sunt strămoşii noştri care au avut credinţa dreaptă în Dumnezeu, iar când s-a ivit un pericol asupra fiinţei naţionale au ştiut că sunt responsabili şi datori de a păstra nealterată credinţa şi de a rămâne liberi.
Cu profundă recunoştinţă în suflete şi în conştiinţe, preţuim pe toţi eroii cei de demult ai luptelor pentru libertate, unitate şi apărarea Creştinătăţii şi a Europei întregi, pe cei de la Posada, Rovine, Vaslui, Războieni, Călugăreni ori Șelimbăr, pe cei din luptele Războiului pentru Independenţă, din 1877-1878, pe cei din bătăliile Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1918, pe cei ce s-au jertfit pentru ţară în 1941-1945 pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial, pe cei care au murit în închisorile comuniste pentru apărarea şi întărirea credinţei ortodoxe, pe cei ce s-au jertfit pentru libertate şi credinţă în decembrie1989, precum şi pe toţi cei care şi-au dăruit jertfa supremă acolo unde ţara le-a încredinţat misiunea în anii din urmă.
Eroii reprezintă jertfa de veacuri a unui neam! Dar nu-i de ajuns numai să ne aducem aminte de ei cu respect şi recunoştinţă. În această sfântă zi, a Înălțării Domnului Nostru Iisus Hristos, ei cer de la noi să ne schimbăm firea prin înnoirea minţii, schimbarea mentalităţii şi o recâştigare a gândirii sfinte care să ne ducă spre o renaştere, o reînnoire a sufletelor noastre în a deveni mai buni, mai cinstiţi, mai muncitori, plini de înţelegere şi dăruire.
Mereu am spus elevilor mei să căutăm a ne ridica cu viaţa şi faptele noastre la înălţimea Virtuţilor lor! Să ne aducem, în veci, aminte de curajul şi jertfa lor!
Eroii neamului românesc nu se jelesc, ei cer să fie urmaţi pe calea muncii, a faptelor şi a idealului de lumină din care să răsară pentru noi toţi o viaţă mai bună, liberă, cinstită, plină de credință, pace, dragoste şi demnitate naţională.
Fii om, fii drept, şi recunoaşte că deasupra ambiţiilor şi intrigilor este Patria, este veşnicia Neamului! Oriunde trăieşte un suflet curat, acolo este un altar al Dumnezeirii.
Învățătoare Maria Popîrda,
Școala Gimnazială ”I. Gervescu” Săvinești