Vizită la expoziţia etnografică din Săvineşti

Copiii şi tinerii din cadrul Taberei de creaţie „Aripi de înger” desfăşurată la Săvineşti au avut posibilitatea de a intra în odaia de altă dată a muzeului etnografic ce aparţine doamnei Maria Voicu.

 Acesta se află la câteva sute de metri de Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul milostiv“ – Săvineşti şi aparţine doamnei doamnei Maria Voicu. Rând pe rând, copiii au păşit pragul expoziţiei şi au aflat câteva lucruri despre tradiţiile noastre dar şi despre cum trăiau oamenii în urmă cu secole. „M-am gândit să punem în valoare toate obiectele pe care le aveam eu moștenire de la unchii mei și de la familia mea. Aici au locuit unchii mei, care pot fi observați în fotografie. El a fost preot și ea profesoară, și ambii au fost mari iubitori și colecționari de obiecte de artă. Dragostea pentru aceste obiecte am moștenit-o de la ei. Aici am adunat multe costume naționale foarte vechi, covoare, lăicere, și câteva din obiectele de uz personal din gospodăria bunicilor mei”, a amintit Maria Voicu, ce a continuat să vorbească despre camera ţărănească din cadrul muzeului.

Tradiţia, păstrată prin tradiţii şi obiceiuri

 „Aici avem o cameră în stil țărănesc, pe care am lăsat-o intactă, neîndreptandu-i pereții, în care am încercat să pun obiectele care mă calmează și mă liniștesc pe mine. Aceste covoare, majoritatea împrumutate de la vecini, sunt foarte vechi. Am vrut ca lumea să le vadă și să le respecte, deoarece dacă nu respectăm tradiția și obiceiurile, noi ne pierdem identitatea. Mulți tineri ignoră costumul național sau obiceiurile de nuntă și de botez. Este bine să păstrăm aceste tradiții, pentru a nu uita că suntem români. Am adunat aici o parte din costumele naționale, femeiești, printre care și un costum care are 100 de ani, ce aparţine bunicii mele. De asemenea, aici sunt expuse și ștergare, care înainte erau cusute pe pânză de bumbac sau pe pânză de borangic. Înainte de măritiș, fetele făceau clacă, unde viitoarea mireasă își chema prietenele, pe care le punea la cusut ștergare, de pus la socri și la nași. De asemenea, acestea coseau cămașa mirelui, care era oglinda miresei. Cea mai gospodină mireasă avea mirele cu cea mai frumoasă cămașă”, a explicat muzeograful Maria Voicu. Pe toată perioada prezentării acestei expoziţii, cuvintele încărcate de istorie au fost însoţite de muzica veche populară tradiţională. (Ionuţ Pascaru)