11 februarie, Sfântul Vlasie; Vracii; Vlaşii, Vlaşii ochilor, Sf. Sfinţit Mc. Vlasie Episcopul, Sf. Teodora împărăteasa

Ca şi ceilalţi sfinţi serbaţi în această lună, Sf. Vlasie este şi el un simbol al primăverii: este ziua când păsările se întorc la cuiburile lor şi când „se deschide gura păsărilor”, când acestea încep să cânte. De aceea se realizează numeroase practici magice apotropaice, prin care se încearcă instituirea controlului asupra puterii distructive a păsărilor, care pot ataca semănăturile. În mod asemănător, ca şi Sf. Trifon, este un protector al insectelor, un controlor al insectelor dăunătoare; el îi poate pedepsi chiar pe oameni, trimiţându-le viermi ce pot produce orbirea sau surzirea.
Sf. Sfinţit Mc. Vlasie Episcopul. Acest sfânt a petrecut toţi anii vieţii sale cu blândă şi dreaptă viaţă cu dumnezeiasca plăcere, fără de prihană, depărtându-se de lucrul rău. Ascunzându-se de cumplita prigonire, având o peşteră pentru petrecerea sa, înălţa neîncetate rugăciuni către Dumnezeu, iar hiarele cele sălbatice veneau şi se binecuvântau de la dânsul, iar de se bolnăvea vreuna din ele, venind la sfântul, erau tămăduite prin punerea mâinilor sale cele sfinte (Vieţile sfinţilor, VI, pp. 378, 379, 380).
Sf. Teodora împărăteasa. Într-această zi mai facem menirea sfintei Teodora împărăteasa, care a adus dreapta credinţă şi a fost soţie împăratului Teofil, luptătorul contra icoanelor, dar nu urma bărbatului său în eres. Iar după cartea bărbatului său a adunat un sobor de sfinţi părinţi şi a adus sfintele icoane în biserică (Vieţile sfinţilor, VI, pp. 396-397).

Tradiţii: Vlasii e ciobanul lui Dumnezeu pentru vite (Speranţia, VI, f. 210 v). ♦ Sf. Vlasii e protector al gospodăriei (Speranţia, VIII, f. 302 v). ♦ În ziua acestui sfânt se întorc copiii la pâine, iar păsările ce petrec peste iarnă la noi pe la cuiburile lor. În această zi se deschide gura păsărilor, care până atunci nu cântă (Marian, 1994, I, pp. 197, 198).

Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: Cine se roagă de Sf. Vlasie, acela niciodată nu rămâne fără para în pungă (Marian, 1994, I, p. 198). ♦ Sf. Vlasie se ţine pentru pagube (Speranţia, VIII, f. 33 v). ♦ Sf. Vlasie e făcător de minuni. Cine a pierdut ceva, să se roage acestui sfânt şi găseşte lucrul pierdut. E ţinut şi pentru boale (Speranţia, VIII, f. 89 v).
Apărător de rele şi durere: Se dezleagă glasul păsărilor cerului, care înveselesc toată suflarea pe pământ, şi cel ce nu va respecta această zi nu se va învrednici pe cea lume a auzi cântatul păsărilor din Rai (Speranţia, VIII, f. 38 v). ♦ Copiii nu sunt lăsaţi în această zi să umble mâncând prin casă, deoarece şi păsările le vor mânca semănăturile. În această zi nu se lucrează nimic, pentru a nu se naşte copii sau animale monstruoase; ziua poate fi prăznuită pentru nepoţi, fraţi, surori, ca nu cumva să li se întâmple lor ceva (Marian, 1994, I, pp. 197, 198). ♦ Sărbătoare pentru viermii care mănâncă poamele, rădăcinile plantelor, porumbii şi varza (Speranţia, I, ff. 44 v, 54). ♦ Despre aceasta se spune că toate insectele vătămătoare ar produce un fel de viermuşori în conserve sau în vânele animalelor (Speranţia, I, f. 77). ♦ O ţin sărbătoare pentru că fac vlaşi (viermi) în ochi (Speranţia, I, f. 19), ca să nu facă viermi în ochi sau în urechi (Speranţia, I, f. 47 v). ♦ Cel ce lucrează orbeşte (Speranţia, I, f. 37).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român