Sf. Ap. Onisim. Onisim, aflând pre sfântul apostol Pavel în legături, a auzit de la dânsul sfânta propovăduire şi, învăţând sfânta credinţă în Domnul nostru Iisus Hristos, s-a botezat de apostolul Pavel, căruia apoi îi slujea în Roma împreună cu sfântul Tihic (Vieţile sfinţilor, VI, pp. 516, 518-519). După moartea sfântului Pavel (67), Onisim propovăduieşte credinţa în Hristos din cetate în cetate şi, potrivit tradiţiei, este ucis în timpul împăratului Domiţian (81-96), fiind decapitat (Dicţionarul, p. 221).
Sf. Mc. Maior. Acesta era pe vremea împăraţilor Maximian şi Diocliţian ostaş în ceata numită a mavrilor şi când se afla în cetatea Gâzei, a fost pârât la ighemonul de acolo că este creştin. Deci înfăţişându-se la judecătorie şi mărturisind pe Hristosul său, l-au bătut fără milă şapte zile şi în bătăi s-a săvârşit (Mineiele, VI, p. 160).
Cuv. Eusebiu. Cuv. Evsevie pustnicul, fiind îmbrăcat cu haină de piele, rătăcea prin munţi hrănindu-se cu mazăre şi cu bob înmuiat, iar poame nu gusta niciodată. Şi vieţuind mai mult de nouăzeci de ani, întru mare infrânare, s-a dus către Domnul (Vieţile sfinţilor, VI, p. 527).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român