17 iulie

În această lună, în ziua a şaptesprezecea, pomenirea Sfintei Marei Muceniţe Marina.
Această sfânta era din Antiohia Pisidiei, fiind fiica una născută a unui Edisie, popa idolesc. Şi după ce a murit mama ei, a dat-o tatăl sau pe seama unei femei; făcându-se ea de 12 ani, se ruga să înveţe credinţa creştinilor, şi a învăţat-o de la creştinii ce erau din acel sat. Iar când a fost ca de 15 ani, a poftit să săvârşească lupta muceniciei. Dacă a aflat de aceasta, ighemonul Olimvirie a trimis de a prins-o şi a băgat-o în temniţă. Peste puţine zile, scoţând-o, a adus-o la judecata să şi, văzând-o, s-a spăimântat cu totul de frumuseţile ei. Şi, întrebând-o de unde este şi cum îi este numele, ea zise: „Marina mă cheamă, născută şi crescută în Pisidia; şi cred în numele Domnului meu”. De aceea, nevrând ea a se lepăda de Hristos, a poruncit şi a fost bătută cu toiege fără milă, până s-a roşit pământul de sângele ei; apoi au băgat-o în temniţă. Şi s-a făcut cutremur mare, încât se cutremura temniţă, şi iată a ieşit dintr-o parte a temniţei un balaur şuierând tare, şi târându-se, părea că varsa foc împrejurul sfintei. De aceea, speriindu-se ea foarte şi îngrozindu-se, ruga pe Dumnezeu. Atunci acel groaznic balaur s-a prefăcut arătându-se în chip de câine negru; iar sfânta, luându-l de păr şi găsind un ciocan, l-a bătut pe cap şi peste spinare până l-a slăbit. După aceasta, fiind adusă sfânta la a doua cercetare şi rămânând tare în credinţa lui Hristos, a fost supusă la multe chinuri pe care răbdându-le, ighemonul cu mânie i-a tăiat capul.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Sperat şi Veroniche.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Eufrasie, episcopul Ienopolei, care cu pace s-a săvârşit.