
Cuv. Ştefan mărturisitorul, egumenul mănăstirii Trigliea. Cuviosul Ştefan mărturisitorul lui Hristos a fost în anii împăratului Leon Armeanul, din tinereţe iubind viaţa pustnicească, cu toate faptele bune s-a înfrumuseţat, şi a fost egumen al mănăstirii Trigliei după rugămintea monahilor celor de acolo, şi pre mulţi cu învăţătura sa i-a sfătuit (Vieţile sfinţilor, VII, p. 1016).
Cuv. Ilarion cel Nou. Cuviosul Ilarion din tinereţe s-a călugărit, purtând cruce şi urmând celui răstignit, patimile trupeşti supuindu-şi cu înfrânare, pre toţi monahii i-a covârşit cu fapta bună, şi într-o chilie întunecoasă închizându-se, fără gâlceâvă a petrecut mulţi ani şi s-a luminat cu nepătimirea; drept aceea şi de rânduiala preoţească s-a învrednicit, şi a fost egumen al mănăstirii ce se numea Pelichit, din Asia, aproape de Elespont, şi a făcut minuni alese (Vieţile sfinţilor, VII, pp. 1012, 1014).
Sf. Mc. Filit şi Lidia. Sfântul Pilit şi cei împreună cu el creştini (soţia sa Lidia, doi fii ai săi Teoprepie şi Machedon, Amfilohie Duxul şi Cronid Comentarisie) erau pre vremea împăratului Adrian, purure slujind lui Dumnezeu. Deci fiind prins fericitul Filit, s-au înfăţoşat la împăratul. Iar împăratul neputând sta împrotiva înţelepciunii mucenicului, l-au dat pre el împreună cu cei de pre lângă el Duxului Amfilohie. Carele îndată au poruncit să fie spânzuraţi pre lemn şi trupurile lor cumplit să fie bătute şi să fie puşi la închisoare, împreună cu Cronici Comentarisie, care crezuse. Apoi, minunându-se de ceea ce făcuseră, au crezut şi Duxul. Sfinţii mucenici, făcând rugăciune, s-au săvârşit (Mineiele, VII, p. 225).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român




