Aliseiul (Eliseiul) grâului continuă ciclul sărbătorilor recoltei în formare: acum se formează bobul de grâu şi tot acum recolta ar putea fi compromisă din cauza grindinei ce se pregăteşte în această zi şi care, drept pedeapsă, ar putea fi trimisă pe pământul celui ce nesocoteşte sărbătoarea.
Sf. Prooroc Elisei. Când s-a născut el, preotul a spus că prooroc s-a născut astăzi în Ierusalim, carele va strica cele cioplite şi va zdrobi cele vărsate. Şi a făcut Dumnezeu multe semne prin mâna proorocului Elisei. Şi mort fiind, a înviat pre un mort, şi a despărţit curgerea Iordanului, lovindu-1 cu cojocul lui Ilie, încă şi alte multe minuni a făcut [Mineiele, X, p. 145).
Sf. Ierarh Metodie, arhiepiscopul Constantino-polului. Originar din Sicilia, a îmbrăţişat viaţa monahală, fiind discipol al patriarhului Nichifor al Constantinopolului. A fost trimis de mentorul său la episcopul Romei pentru trebuinţe bisericeşti şi a rămas mai multă vreme acolo, căci, începând din 813, venind Leon Armeanul pe.tronul imperiului, vor învia luptele împotriva icoanelor şi vor fi din nou persecutaţi creştinii ortodocşi [Dicţionarul, p. 199). înfruntând şi mustrând rătăcirea eresurilor şi a hulitorilor de icoane şi îndreptând pre la bisericile lui Dumnezeu ortodoxa credinţă şi pătimind multe nevoi de la eretici, a adormit în veci, izbăvire de scârbe nouă cerând [Mineiele, X, p. 145).
Tradiţii: Elisei e servitorul lui Sf. Hie, al lui Dumnezeu (Speranţia, I, f. 76 v; VI, f. 231). Este prooroc care a primit cojocul lui Ilie şi face minuni cu el, despărţind şi Marea Roşie, prin care a trecut ca pe uscat (Speranţia, V, ff. 153 v; 340 v). ♦ Alixei fierbe piatra în foc şi tot bate (Speranţia, I, f. 108 v). ♦ In acea zi nu se lucrează, căci Eliseu ţine vântul să nu bată, iar dacă cineva lucrează, se porneşte vântul tocmai când grâul înfloreşte şi atunci îi scutură floarea şi nu mai rodeşte (Speranţia, II, f. 107 v).
Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: Cine nu l va ţine, va secera grâul cu spjcul sec – „bagă bob” spicului de grâu, îl pârguieşte şi-i grăbeşte coacerea (Pamfile# 1997, p. 58). ♦ Se ţine pentru albine (Speranţia, VI, f. 231).
Apărător de rele şi durere: Se lucrează numai până la amiază (Speranţia, III, f. 227 v). ♦ Grâul acelora care nu serbează această zi face boabe mici (Speranţia, II, f. 225 v). ♦ Se serbează pentru rodul grâului, pentru paza câmpului, împotriva grindinei (Pamfile, 1997, p. 58). ♦ Un om a lucrat în această zi şi a doua zi a căzut piatra numai pe grădina lui (Speranţia, I, f. 67 v). ♦ Nu lucrează oamenii la câmp $j nici femeile, de frică că-i trăsneşte (Speranţia, II, f. 219 v). Se serbează ca stăruitor pe lângă Sf. Ilie, să-i apere de trăsnet (Speranţia, IV, f. 208 v). ♦ Se ţine pentru grâu, ca să nu facă tăciune (Speranţia, I, f. 47 v). ♦ Eliseu se ţine pentru ca să nu dea mană. Când oamenii lucrează în această zi, ei cred că se mănează holdele şi viile (Speranţia, II, f. 111 v). ♦ E rău de ciumă (Speranţia, II, f. 269 v). ♦ E rău de friguri (Speranţia, III, f. 125 v). ♦ E rău de boale (Speranţia, III, f. 35). ♦ II ţin pentru rău de urs. Are pagubă îr vite de pe urma ursului (Speranţia, I, f. 221). ♦ E rău de lupi (Speranţia, VI, f. 62). ♦ Se ţine pentru muşcătură de şarpe (Speranţia, VIII, f. 269). ♦ E rău de orbit (Candrea, 1928, p. 126). ♦ Ţin sărbătoarea ca să nu facă vitele cu picioarele strâmbe (Speranţia, I, f. 19 v).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român




