22 septembrie, Măcinica Foca, Sf. Sfinţit Mc. Foca, Episcop de Sinopi, Sf. Mc. Isaac, Sf. Martin

Mucenicul Foca marchează a treia sărbătoare a sfântului cu acelaşi nume, asociat în mentalitatea populară cu focul devastator pe care-l poate trimite.

Sf. Sfinţit Mc. Foca, Episcop de Sinopi. Biserica prăznuieşte astăzi doi Sfinţi Mucenici care poartă acelaşi nume. Unul este Sfântul Foca „făcătorul de minuni”, iar celălalt este Foca „grădinarul”. Şi unul şi altul au trăit în acelaşi loc, în oraşul Sinope din Pont, dar cel dintâi a pătimit mucenicia în vremea împăratului Traian (98-117), iar cel de-al doilea, cu două veacuri mai târziu, pe vremea lui Diocleţian împăratul (284-305). Foca cel dintâi a fost făcător de minuni, cu darul Sfântului Duh, încă din tinereţe, şi a petrecut, făcând minuni, până la sfârşitul vieţii sale. Pentru viaţa lui fără de prihană a fost ales episcop al cetăţii Sinope (Proloagele, I, p. 69). ♦ În cetatea Sinopiei era un om Pamfil, având o soţie Maria; aceştia au născut pre acest fericit Foca, care din tinereţe era plin de darul Duhului sfânt, încât îi gonea pe diavoli din oameni şi tămăduia neputinţele. Iar ajungând la vârsta bărbatului Sf. Sfinţit Mc. Foca desăvârşit, pentru viaţa lui îmbunătăţită a fost ales episcop cetăţii aceea, şi şezând pre scaunul său, păştea bine pre oile cele cuvântătoare, cu cuvântul şi cu lucrul, adăogând spre nevoinţa sa mai mari osteneli (Vieţile sfinţilor, I, p. 647).
Sf. Mc. Isaac şi sfântul Martin. … Cu îndrăzneala lui Hristos cea de la înlăţime adia, Martin să-şi dea sufletul mai naintea sabiei se grăbea… (Mineiele, I, p. 268).

Apărător de rele şi durere: Nu se lucrează în această zi, temându-se de foc (Pamfile, 1997, p. 176).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român