Despre grijile vieții și evaluarea priorităților – Hristos nu îndeamnă la nepăsare – Ce este de folos? Ce este de prisos?
„Omul cu adevărat liber este omul duhovnicesc. În Evanghelia acestei Duminici, Mântuitorul Iisus Hristos nu ne îndeamnă la lene, ci ne îndeamnă la eliberare de tirania grijilor de cele materiale. Când El spune: nu vă îngrijiți de mâncare, de băutură și de îmbrăcăminte (cf. Matei 6, 31), aceasta inseamna că nu trebuie să reducem viața noastră la aspectul ei biologic, material și trecător. Grija pentru mâncare, băutură și îmbrăcăminte nu trebuie să paralizeze viața noastră printr-o robie obsesivă sau printr-o tiranie pătimașă a materiei, ci să avem mai întâi grija de sufletul cel nemuritor, adică, să căutăm viața cea veșnică netrecătoare. Când ne îngrijim prea mult de cele trecătoare uităm de cele veșnice.” (Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)
Hristos nu îndeamnă la nepăsare, ci la discernământ – Despre grijile vieții și evaluarea priorităților
În Duminica a treia după Rusalii, Biserica Ortodoxă Română cinstește duminica intitulată despre grijile vieții. În Evanghelia acestei duminici (una dintre cele mai frumoase şi mai pline de substanţă), Hristos nu îndeamnă la nepăsare faţă de greutăţile şi problemele vieţii, ci cere doar o evaluare a priorităţilor acesteia. Mântuitorul urmăreşte să-i atragă omului atenţia că este dator să discearnă clar lucrurile, să vadă ce este de folos şi ce este de prisos în viaţa sa.
În cuvântul de învăţătură rostit în Biserica „Sf. Voievozi” din Săvinești, părintele paroh Petru Munteanu a explicat învăţăturile ce reies din Pericopa Evanghelică rânduită a fi citit în această duminică la Sfânta Liturghie.
„Ne aflăm, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, în Duminica a III-a de după Rusalii. Suntem în postul Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel și duminica de astăzi este rânduită de Biserică ca un mare dar pentru noi toți, pentru că astăzi Hristos-Domnul ne vorbește nouă despre îngrijorări sau griji, despre grijile vieții, aceste griji care ne cuprind sau ne înconjoară peste tot. Dacă cineva dintre noi spune că nu are griji poate nu realizează sau indiferența lui este exagerată.
Dar grijile și îngrijorările ne asaltează peste tot. Au venit la Mântuitorul atunci, în vremea aceea, oameni diverși și ei, plini de griji și îngrijorări. Și atunci Mântuitorul le-a spus lor și au rămas aceste cuvinte peste ani și nouă, ca un dar, ca un medicament al binelui. A spus aceste cuvinte despre grijile vieții sau îngrijorările vieții. Mântuitorul vorbește în Sfânta Evanghelie de astăzi despre faptul că omul, ca să facă față tuturor provocărilor pe care viața i le scoate-n față, este bine să acorde întâi atenție unei împărății pe care el o poartă în interiorul său.
Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru
Spune Mântuitorul că Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru, adică Împărăția aceasta spre care noi tindem, o gustăm din această viață. Este o împărăție în care noi călătorim cu izvorul iubirii și izvorul vieții veșnice, Care este Dumnezeu. Este o împărăție pe care căutând-o, într-o stare de atenție maximă, și pe care găsind-o, putem apoi să o mărturisim prin actele noastre, prin gesturile noastre, prin atitudinea noastră, lămurind apoi și văzând apoi lucrurile cu totul altfel decât le văd cei care nu caută întâi împărăția lui Dumnezeu.
Sfânta Evanghelie de astăzi ne vorbește nouă despre prioritatea sau prioritizarea actelor noastre sau stărilor noastre sufletești, în căutarea împărăției lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu se manifestă sau se descoperă prin starea noastră sau prin bucuria noastră de a fi în Dumnezeu.”
Referindu-se la textul evanghelic duminical, părintele Petru Munteanu a continuat pericopa cu îndemnul de a căuta mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, căci raportul dintre spirit si materie nu este acela de excludere a spiritului sau a materiei, ci de prioritate a spiritului asupra materiei. Ele co-există în aceeaşi fiinţă umană, dar întâietatea o au spiritul şi spiritualitatea.
Prioritatea spiritului asupra materiei
„Omul care caută Împărăția lui Dumnezeu, spun Sfinții Părinți, intră într-o stare de pace și armonie cu tot ce-l înconjoară. Intră într-o stare de comuniune și rugăciune pentru tot și pentru toate. Intră într-o stare a bucuriei pe care ceilalți căutători de lucruri deșarte, vremelnice și stricăcioase n-o mai înțeleg și n-au cum s-o înțeleagă. Spune Mântuitorul Iisus Hristos – și astăzi spune Biserica – că omul este un căutător. Caută și cel deștept și cel mai puțin deștept, și cel bogat și cel mai puțin bogat, caută fiecare, caută continuu, este însetat continuu și caută și cercetează. Și este bine să caute. Dar Hristos ne spune ce să căutăm întâi pentru ca apoi celelalte să ni se adauge nouă ca o binecuvântare și ca o viață.
Ca să înțelegem această căutare a Împărăției lui Dumnezeu și să înțelegem această bucurie și pace pe care această împărăție ne-o dăruiește este foarte simplu să facem un pas și să privim în jurul nostru. Și să vedem cele două lumi, care sunt într-o tensiune și-ntr-o creștere. O tensiune artificială, am putea să spunem. O lume în care nu există căutarea Împărăției lui Dumnezeu și nici dreptatea Lui. Este o lume a consumului excesiv, o lume a poftelor, o lume a sfidării a tot ceea ce Dumnezeu a creat. O lume agresivă… O lume a minciunii și a corupției, o lume a înșelătoriei diverse, o lume în care și noi câteodată ne trezim că avem contact și-n care căutăm să supraviețuim.
Deșertăciune și goană după vânt
O lume în care nu există Împărăția lui Dumnezeu. O lume care ne oferă sclipiciul și minciuna și-o ridică la rangul de virtute. O lume a iluziilor și-a viselor diverse. O lume a deșertăciunii și a goanei după vânt, cum spunea marele și înțeleptul Solomon. Lumea aceasta poate să fie identificată ușor pentru că ea nu aduce decât violență, traume și durere. Intrăm în această lume a consumului și a lipsei de respect față de creație, despre care vorbește Hristos-Domnul, vorbind despre florile câmpului și păsările cerului.
Astăzi, păsările cerului sunt prinse din ce în ce mai mult în colivii și trebuie să fie profitabile. Cântecul lor este din ce în ce mai artificial și vândut pe casetă sau pe bandă. Astăzi, florile câmpului sunt, tot la fel, pline de azot și fosfat în sere multe și se vând pe piață mult plastic și artificial. Şi omul, în iluzia aceasta a lumii fără de Dumnezeu, pășește și nu mai înțelege nimic. Pentru că nu mai este lăsat să vadă pașii Creatorului. Nu-l mai îndeamnă nimeni decât Sfânta Biserică, decât Sfinții Părinți, decât întoarcerea la Calea Împărției lui Dumnezeu.”
Să lăsăm deoparte grijile și preocuparea excesivă de a dobândi bunuri materiale
În continuarea cuvântului rostit, părintele Petru Munteanu a subliniat necesitatea de-a lăsa deoparte preocuparea excesivă de a dobândi bunuri materiale. Căci Domnul ne porunceşte să nu ne îngrijorăm pentru ce vom mânca sau ce vom bea sau cu ce ne vom îmbrăca. El repetă porunca spre a ne rupe de grijile de prisos care ne astupă vederea duhovnicească, ne orbesc mintea şi ne lasă în întuneric în această lume, îndepărtaţi şi înstrăinaţi de Dumnezeu.
„Într-o lume lacomă – în care 10% din ce se consumă pentru ţesut, pentru haine, rămâne şi restul se aruncă în ocean -, într-o lume în care nici păsările şi nici florile câmpului nu se mai văd… Într-o lume continuu agresată şi continuu doritoare de profit, de succes şi de faimă, care uită de moarte şi de Împărăţia lui Dumnezeu din el, omul, făptura Creaţiei, regele Creaţiei, într-o lume atât de agresivă şi de agresată vine Hristos şi ne spune astăzi: nu vă îngrijoraţi, nu fiţi fricoşi, nu fiţi cu teamă, Eu sunt cu voi, nu vă îngrijiţi, ci căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu!
Trăiți în rugăciune, trăiți în Hristos!
Căutaţi Împărăţia lui Dumnezeu din voi! Nu lepădaţi Împărăţia lui Dumnezeu, căutaţi-o în voi! Căutaţi dreptatea lui Dumnezeu, căutaţi această bucurie, şi pace, şi armonie în Dumnezeu, Creatorul nostru. Împărtăşiţi-o celorlalţi! Trăiţi în simplitate, trăiţi în bucurie, trăiţi în pace, trăiţi în armonie! Trăiţi în rugăciune, trăiţi în Hristos! Trăiţi în Biserică, trăiţi în veşnicie, trăiţi în viaţă! Intraţi pe poarta aceasta luminoasă către Cer şi lăsaţi grijile!
Grijile despre care vorbeşte Mântuitorul sunt cu totul altfel decât grijile pe care pot să le aibă cei care merg pe Calea Împărăţiei lui Dumnezeu. Înţelegi lucrul acesta, când priveştri spre grijile lumii fără Hristos, care sunt în spaime şi în frici. Este o lume condusă de frică, prin frică, o lume în care nu există morală, nu există etică. Nu există principii ci doar frică şi întuneric şi disperare şi moarte. Lumea fricii şi a întunericului este biruită de lumină, de lumea luminii lui Hristos, lumea înviată, lumea bisericii, lumea în pace şi lumea aceasta a fricilor diverse este lumea îngrijorărilor.”
Despre importanța postului și despre felul în care trebuie privit postul
În continuarea omiliei, părintele Petru Munteanu a vorbit şi despre felul în care trebuie căutată şi înţeleasă Împărăţia lui Dumnezeu. A vorbit şi despre importanţa postului, despre felul în care trebuie privit postul.
„Căutarea Împărăţiei Lui Dumnezeu este să pătrunzi prezenţa aceasta a Creatorului care lucrează continuu în creaturile Sale, prin providenţa Lui, prin harul său Sfinţitor şi Creator, peste tot. Şi-n această lucrare a Împărăţiei Hristos ne spunea atunci: „Căutând Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi descoperind-o în îmbrăţişarea Creatorului vi se adaugă vouă şi toate celelalte”. Pentru că omul intră în cumpătare, omul intră în asceză şi-n post.
Lumea de astăzi, care spune că urmează pe Hristos, nu mai înţelege Postul. Mergi, de exemplu, la doctor şi doctorul spune: „Ei, lasă, ia şi mănâncă, astfel faci anemie, faci nu ştiu ce”. Ce post? Niciun post, ia şi mănâncă. Şi omul crede că dacă nu mănânci, mori. Ăsta-i cuvântul care i se spune omului. Omul nu înţelege că prin postire, prin echilibru, trăieşte în starea Împărăţiei Lui Dumnezeu. Nu moare nimeni din post. Şi nu va muri nimeni vreodată din post. O să spună bătrânii de peste 90 de ani care vin cu lumânări la Sfânta Biserică şi-au ţinut toate posturile Bisedricii. O să spună neamul românesc care a fost cu Hristos în post, trecător, trecând biruitor prin istorie!
Postul este o stare prin care omul caută să fie cu Dumnezeu în împărăția Lui
Pe noi ne-a ţinut postul şi rugăciunea! Dar postul acesta este o stare prin care omul caută mai mult să fie cu Dumnezeu în împărăţia Lui. Postul nu este o cură medicală, ci este o teopatie, o împreună-lucrare cu Hristos, prin Biserică, cu neamul tău! Şi postul aduce armonie şi pace şi linişte în suflet. Lumea de astăzi nu mai posteşte pentru că este îndemnată să mănânce mult şi apoi ea mănâncă tot. Ei vor să ia substanţe ca să slăbească. Omul nu ştie să postească şi-n postul lui să-şi adune neamul şi-n rugăciunea lui să-şi unească veşniciile. Şi de aceea suntem în crize mari, dar Hristos ne spune astăzi- terapia Împărăţiei lui Dumnezeu sau vindecării de griji.”
Despre pomenirea Sfântului Gheorghe Pelerinul – Eveniment la Piatra Neamț
La sfârşitul slujbei, părintele Petru Munteanu a anunţat că sâmbătă, 23 iunie, la Piatra Neamț va fi pomenit Sfântul Gheorghe Pelerinul. El a trecut şi prin Săvineşti, pe vremea când era bisericuța din lemn şi s-a rugat pentru toţi credincioşii.
„Sâmbătă, de la ora 18.00, este un mare eveniment la Piatra Neamț. Este vorba despre un sfânt, pe nume Gheorghe Pelerinul, care s-a rugat şi-n biserica aceasta. Pe atunci era mai mică, din lemn de stejar, c-aşa au fost românii noştri, sărmani, dar în sărăcia lor au închipuit lucruri frumoase. Micuţa catapeteasmă din faţă a fost lărgită şi mărită, pentru că biserica era mică pe arunci; atât ne-a mai rămas, catapeteasma. Odorul nostru este catapeteasma din biserica din stejar, unde s-a închinat şi Gheorghe Pelerinul. S-a închinat aici şi s-a închinat şi la Dumbrava Deal, într-o bisericuţă mai mică decât a noastră.
Şi-a trecut prin aceste locuri spre Piatra Neamț, apoi spre Bistriţa, spre Sihăstria. Și cum făcea Gheorghe Pelerinul, cel care urma pe Hristos şi care avea grija aceasta de a nu ofensa pe cineva? Mergea desculţ, cu un surtuc şi cu Psaltirea şi Cartea de rugăciuni. Şi Gheorghe Pelerinul era îngrijorat – aşa cum sunt îngrijoraţi cei care caută Împărăţia Lui Dumnezeu – nu pentru lucrurile exterioare, pieritoare, vremelnice şi stricăcioase. Ci era îngrijorat pentru lucrurile nepieritoare, veşnice, şi care sunt nepieritoare şi nestricăcioase. Şi l-a luat Hristos Domnul în Împărăţia cerului, cum au fost luaţi toţi martirii mucenici şi sfinţii mărturisitorii, pustnicii care au căutat Împărăţia lui Dumnezeu şi au găsit-o-n ei.
Caută întâi Împărăția lui Dumnezeu, coboară în tine, coboară în rugăciune!
Iubiţi credincioşi şi credincioase, suntem în mari zbateri, suntem în zbaterile noastre personale şi astăzi Hristos îţi spune ţie, cel care ai venit la Sfânta Biserică cu grijile tale, că toţi am venit cu griji, toţi am venit cu frământări, astăzi îţi spune ţie şi mie, astăzi îţi spune la ureche, şoptit ca-n îmbrăţişare, pentru că eşti încercat: caută întâi Împărăţia lui Dumnezeu, coboară în tine, coboară în rugăciune, coboară în pace. Coboară în iertare, coboară în linişte, coboară în recunoştinţă, coboară în binecuvântar! Și trăieşte Împărăţia lui şi spune şi celorlalţi, chiar dac-o să socoată că ţi-ai pierdut minţile, chiar dacă devii mai politicos, chiar dacă devii mai atent în serviciul tău, chiar dacă devii mai răbdător şi lumea zice: „Ăsta, ce-i cu el? Caută o promovare”, tu mergi pe Calea Împărăţiei care este Calea Sfinţirii Neamului tău.”
Liliana Mihăilă
Citiți și Sf. Constantin și mama sa Elena: „Cu acest semn vei învinge”